Padurile adapostesc peste jumatate din speciile care traiesc pe pamant, ajuta la incetinirea incalzirii globale, prin stocarea si retinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajuta la reglarea caderilor de precipitatii, sunt surse esentiale de hrana si apa si aduc in acelasi timp enorme avantaje estetice, spirituale si de agrement pentru milioane de oameni.

Ca depozite globale importante de carbon, padurile joaca un rol fundamental in influentarea climei Pamantului. Plantele si solurile din paduri conduc ciclul global al carbonului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza si eliberarea lui in respiratie. Desi retinerea de carbon prin fotosinteza descreste la un moment dat pe masura ce copacii imbatranesc, multe paduri mature continua sa retina carbonul in sol.
padure defrisare
Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni, utilizate si exploatate in mod abuziv, si degradate de incendii. Cand padurile sunt degradate sau defrisate, carbonul stocat de acestea este eliberat inapoi in atmosfera prin respiratie, ajungand astfel sa contribuie in mod clar la carbonul deja existent in atmosfera. Defrisarile padurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om si sunt o cauza esentiala care duce la disparitia speciilor care traiesc in aceste paduri. Padurile si masurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili pana in 2050.

Exploatarea padurilor intr-un mod durabil

Extinderea zonelor impadurite prin promovarea regenerarii copacilor, permiterea cresterii lor cat mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile si stabilirea de zone de conservare in interiorul padurilor pot duce la cresterea pe termen lung a cantitatii medii de carbon stocat. Aceste optiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversitatii si asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi mentinerea fluxurilor hidrologice. Permiterea copacilor sa creasca mai mult inainte de a fi taiati contribuie la cresterea diversitatii structurale a padurii si ofera un habitat pentru o serie mai larga de specii. Padurile sanatoase, care isi pastreaza complexitatea naturala si diversitatea ca varsta si structura a habitatului, au de obicei mai multa stabilitate si putere de a face fata tulburarilor asociate cu schimbarile climatice. Copacii cresc repede cand sunt tineri, dar cresterea incetineste pe masura ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului in timp, taierile ar trebui sa se faca dupa ce rata de crestere anuala scade sub media ratei de crestere. Dar, cum companiile de productie a lemnului au interese economice puternice de a efectua taierile atunci cand preturile sunt cele mai favorabile, multe paduri sunt taiate cu mult inainte de aceasta varsta optimala. Cresterea intervalului de timp dintre taieri sau mentinerea copacilor mai batrani de-a lungul mai multor cicluri de taiere succesive ar putea duce la cresterea semnificativa a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netaiati si a solului in timpul operatiunilor de deplasare a trunchiurilor taiate poate, de asemenea, duce la o crestere a emisiilor de dioxid de carbon. 

Conservarea integritatii padurilor mature in exploatarea cherestelei sau a biomasei

Exista credinta larg raspandita si totodata gresita ca taierea trunchiurilor sau defrisarea padurilor mature si inlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive asupra climei prin retinerea dioxidului de carbon atmosferic. Desi copacii mai tineri cresc si retin carbonul mai usor, trebuie vazut si ce se intampla cu acest carbon stocat atunci cand padurile mature sunt taiate. Prin taierea unei paduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii in produsele lemnoase rezultate, dar alte cantitati insemnate de dioxid de carbon sunt eliberate in atmosfera, imediat, prin deranjarea solului si, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor si crengilor.

Masurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoastere a rolului utilizarii durabile a solului in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice. Crearea increderii in aceasta abordare presupune ca regulile sa fie suficient de riguroase pentru a se asigura ca actiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile, ale emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera, cat si la alte avantaje legate de mediu. Insa, fara o reducere reala si la scara larga a emisiilor de gaze cu efect de sera, astfel de masuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbarilor climatice.

Sursa: Milioane de copaci

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here