Producatorii de mobila autohtoni prefera sa prelucreze lemnul din import, mai ieftin si superior calitativ celui din tara. Romania cumpara din strainatate atat lemn exotic, cat si masa lemnoasa, care se gaseste si in padurile noastre.
Datele Institutului National de Statistica arata ca Romania a importat circa un milion de metri cubi busteni de gater (pentru cherestea) de pin si molid, in perioada ianuarie-octombrie 2008, specii care se recolteaza si din fondul forestier al tarii.
Romania apeleaza la import de lemn tropical si alte specii inexistente la noi, dar cumpara pin si molid din Ucraina si Ungaria, deoarece este mai ieftin decat cel obtinut in tara.
La fel se intampla si in cazul masei lemnoase obtinute din padurile nationale de foioase. Anul trecut s-a importat si stejar, o cantitate de 3.500 de metri cubi, mai ales din Ucraina, dar am exportat o cantitate mult mai mare, de 33.000 de metri cubi.
In 2007, de pe o suprafata de 4.500 hectare s-au recoltat circa 17 milioane de metri cubi de masa lemnoasa, mai mult decat in 2006. Volumul de masa lemnoasa aprobat pentru a fi recoltat in 2007 a fost de 18,5 milioane de metri cubi.
Operatorii trebuie sa isi asume riscurile pietei
Prin maniera in care se valorifica masa lemnoasa din tara, agentii economici romani din industria lemnului sunt nevoiti sa-si asume riscurile generate de principiile unei economii deschise, potrivit directorului comercial din cadrul Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, Gheorghe Mohanu.
„Ca sa facem fata, trebuie sa avem o oferta cat mai competitiva din punctul de vedere al calitatii si al pretului. Daca raportul calitate – pret nu este acceptat de beneficiar, atunci pe buna dreptate eu ma duc in jos cu industria mea de lemn si IKEA sau Mobexpert continua sa-si aduca din afara, pentru ca raportul pret – calitate sa fie la un nivel optim”, a spus acesta. Mohanu a adaugat insa ca produsul scos din padure este dictat de padurea insasi, de necesitatile ecosistemului forestier, si nu de necesitatile pietei.
Frasinul din Ucraina este mai rentabil
Gheorhe Mohanu da exemplul unei firme din Elvetia care industrializeaza lemn de frasin. In prezent, pentru ei este mai convenabil sa aduca lemnul de frasin din Ucraina decat din Romania sau din alta tara. Firma isi misca afacerile dintr-o tara in alta, in functie de cum se misca preturile si de cum este apreciata calitatea lemnului.
„Au luat frasin din Romania, acum iau din Ucraina, totul tine de acel raport calitate – pret care trebuie sa fie optim, la care se adauga seriozitatea de pe parcursul colaborarii”, a mai precizat Mohanu.
Faptul ca la noi unele fabrici de mobila nu mai pot functiona din cauza unei colaborari necorespunzatoare cu furnizorii de masa lemnoasa e mai putin adevarat, crede directorul comercial din cadrul Romsilva.
Potrivit acestuia, fabricile res-pective nu s-au adaptat principiilor pietei nici prin dotarile pe care le au, nici prin managementul pe care il practica. „Puteau sa importe lemn daca aveau nevoie, iar daca aveau produsul finit competitiv, rezolvarea venea de la sine”, apreciaza acesta.
Valorificarea lemnului din padurile statului
„Eu nu trebuie sa-mi iau pe metrul cub de masa lemnoasa mai putin decat ar fi valoarea lemnului pe picior plus toate cheltuielile de exploatare si depozitare, deci pana in momentul vanzarii biomasei respective”, spune Mohanu. In 2008, unitatile Romsilva au exportat masa lemnoasa in valoare de 6,8 milioane de euro.
Numai un sfert din suprafata Romaniei este acoperita de paduri (26%). Potrivit Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, tara noastra se afla, din acest punct de vedere, pe locul 13 in Europa. Suprafata impadurita este sub media europeana de 29,3%.
Potrivit specialistilor, Romania nu trebuie sa se raporteze doar la media europeana, ci la suprafata impadurita a altor tari care, desi au un relief similar, au o suprafata impadurita mult mai mare.
De exemplu, Bulgaria, cu 35%. Gheorghe Mohanu estimeaza ca suprafata impadurita a tarii va depasi in urmatorii 20 de ani media europeana, ajungand la circa 30% din suprafata totala a Romaniei.
Sursa: Adevarul
