Romania, Republica Moldova si Ucraina isi unesc eforturile in vederea adaptarii la schimbarile climatice in Delta Dunarii

Al cincilea raport de evaluare privind schimb?rile climatice
Romania, Republica Moldova si Ucraina isi unesc eforturile in vederea adaptarii la schimbarile climatice in Delta Dunarii
Romania, Republica Moldova si Ucraina isi unesc eforturile in vederea adaptarii la schimbarile climatice in Delta Dunarii

Reprezentanti ai Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), Comisiei Europene (CE), Ministerului Mediului si institutii din Republica Moldova, Ucraina si Romania s-au intalnit saptamana aceasta la Tulcea, unde a avut loc Conferinta internationala privind adaptarea la schimbarile climatice in sub-bazinul Deltei Dunarii. Scopul intalnirii a fost preluarea de carte autoritati a masurilor de adaptare la schimbarile climatice necesare pentru ca cele trei tari care gestioneaza delta sa poata diminua impacturile negative prognozate pentru urmatorii 50 de ani. Conferinta este evenimentul final al proiectului finantat de CE, Gestionarea integrata a sub-bazinului Deltei Dunarii pentru cresterea rezilientei la schimbarile climatice.

Deltele sunt zone extrem de importante ce fac legatura intre rauri, mari sau oceane. Ele sunt un adapost pentru biodiversitate si, in acelasi timp, centre ale activitatii economice si culturale ce adapostesc numeroase comunitati. Sunt sisteme naturale, cu numeroase utilizari – folosirea resurselor naturale, alimentarea cu apa, sunt zone de locuit, precum si conservare a naturii. Datorita bogatiei lor, ele sunt, de asemenea, si unele dintre cele mai amenintate ecosisteme de pe planeta, iar schimbarile climatice adauga presiuni suplimentare asupra lor.

Sub-bazinul Deltei Dunarii, zona pe care Romania, Ucraina si Republica Moldova o impart, este a doua cea mai mare delta din Europa, sit UNESCO si Rezervatie a Biosferei, un loc unde oamenii si natura au coexistat de-a lungul timpului, care se confrunta, la fel ca alte delte din intreaga lume cu provocari cauzate de cresterea presiunilor umane, amplificate de schimbarile climatice.

Astfel, in ultimii patru ani, oameni de stiinta din Romania, Ucraina si Republica Moldova au realizat un Studiu de vulnerabilitate a Deltei Dunarii privind posibilele impacturi ale schimbarilor climatice asupra zonei. Pe langa transformarile impuse pe care le-am vazut in ultimii 25 de ani, oamenii de stiinta estimeaza ca pana in 2050 temperatura medie anuala a aerului poate creste cu pana la 1.5 oC determinand ierni mai blande si perioade caniculare mai lungi si mai frecvente. Temperatura apei poate creste cu 2 °C, ceea ce ar afecta dramatic stocurile de peste din cauza inmultirii algelor si reducerii nivelului de oxigen in apa. Pasarile si-ar putea schimba perioada de migratie, si se preconizeaza ca speciile invazive se vor inmulti necontrolat. In anumite zone, cantitatea anuala de precipitatii va creste cu pana la 6%, iar fenomenele meteo extreme pot fi mai intense si mai frecvente. Furtuni puternice si inundatii, tornade deasupra marii, dar si perioade de seceta indelungata.

Efectele prognozate pot fi insa diminuate daca actionam acum. Pe baza studiului mentionat anterior, WWF si partenerii sai au dezvoltat o Strategie transfrontaliera de adaptare la schimbarile climatice a Deltei Dunarii. Aceasta include masuri de adaptare la schimarile climatice, printre care reconstructia ecologica a terenurilor agricole si folosirea resurselor locale in mod sustenabil.

In cadrul proiectului am realizat un studiu de fezabilitate necesar pentru a reconstructia ecologica a polderului Zarza din apropierea satului Orlovka, din Ucraina. Punerea in aplicare a scenariului tehnic propus pentru acest caz ar putea aduce numeroase beneficii, atat pentru oameni, cat si pentru ecosisteme, cum ar fi mai multa apa potabila pentru comunitati, datorita cresterii capactatii de stocare a apelor subterane si intensificarea proceselor de purificare naturale, si restaurarea a 68 de hectare de pasuni, fanete, habitate de lunca pentru plante si animale. Un alt exemplu al muncii noastre din ultimii patru ani este un proiect-pilot pentru generarea de energie verde din stuf in Vilkovo. Aici exportul stufului ca material de constructie catre tarile din Europa de Vest este o afacere in expansiune care implica aproximativ 1.150 de persoane, cu alte cuvinte, aproape o sesime din populatia totala a orasului. Dar aceste afaceri creeaza la un loc, in medie, intre 1.000 si 2.000 de tone de resturi de stuf care raman nefolosite. Acum, acest stuf va fi transformat in brichete folosite pentru a incalzi locuitele, in loc de carbune. Speram sa replicam acest proiect si in partea romana a Deltei Dunarii, in urmatorii ani, a explicat Camelia Ionescu , manager de proiect , WWF – Romania .

Strategia de Adaptare este un bun punct de plecare, dar autoritatile nationale trebuie sa colaboreze strans cu autoritatile locale si societatea civila pentru a pune in aplicare masurile incluse in document. Consider ca proiectul este un bun exemplu de cooperare intre cele trei tari pe un subiect foarte specific si ca va trebui sa continuati sa lucrati impreuna, a declarat d-na Bella Nestorova, Manager de Program DG Mediu si Cooperare in CE .

In incheierea conferintei, oficiali din cele trei tari si-au aratat sustinerea pentru punerea in aplicare a Strategiei transfrontaliere de adaptare la schimbarile climatice a Deltei Dunarii si a actiunilor concrete. Documentul pune bazele unei bune cooperari transfrontaliere pentru ca cele trei tari sa se pregateasca si sa devina mai reziliente in fata schimbarilor climatice.

Proiect implementat de: WWF-Romania, Centrul pentru Resurse Regionale – Ucraina, Rezervatia Biosferei Dunarii – Ucraina, ONG Ecospectr – Republica Moldova, WWF Ungaria

Proiect implementat cu sprijinul: Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Romania, Institutului National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” Tulcea (INCDDD Tulcea), Ministerului Mediului din Republica Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *