Caldura din luna februarie a zapacit flora si fauna din Europa, iar frigul venit pe neasteptate a facut multe victime
Plantele si animalele au fost pacalite de trei ori in ultimele 20 de zile. Cei mai afectati sunt pestii din lacuri si balti, care au crezut ca a venit primavara si apoi au fost ucisi de zapezi si ingheturi. Multe dintre florile specifice lunii martie nu vor mai aparea, pentru ca mugurii lor, pacaliti de temperaturile prea mari pentru luna februarie, au fost ucisi de zapada la cateva zile dupa incoltire.
In ultima vreme, clima a devenit un fel de matusa artagoasa gata sa ne puna la colt cand ne prinde pe picior gresit. Anul trecut, a nins in iunie si apoi au fost inundatii la Londra, in timp ce noi ne topeam de caldura, iar la greci incendiile de padure goneau turistii. Specialistii spun ca dintotdeauna clima a avut ciudateniile ei. Dar in anii din urma exceptia a devenit regula. E aproape firesc sa fie cald ca vara in februarie si, daca va ninge in aprilie, nu se va mira nimeni.
Vietatile se adapteaza greu
Oficial, primavara incepe abia la 21 martie, odata cu echinoctiul. Pe vremuri, Shakespeare nota ca luna februarie era „inghetata si cetoasa”. Dar anul acesta numai cateva zile au fost asa. Restul au oscilat undeva intre vara si primavara, de parca ar fi fost luna mai. Variatiile de temperatura de peste 30 de grade in decurs de numai o saptamana genereaza insa grave confuzii in lumea vie. Animalele si plantele nu mai stiu unde sau cand vor gasi din nou un mediu prielnic vietii si intra in panica.
Dintotdeauna, disparitia habitatului favorabil le-a gonit pe alte meleaguri sau le-a transformat in noi specii. Dar acum nu e timp de transformare, pentru ca schimbarile sunt prea bruste. Nici migratia nu poate fi o solutie, pentru ca animalele nu pot „ghici” unde s-a mutat clima ce le place lor! Pentru plante, oricum nu se pune problema, iar animalele mai degraba isi gasesc sfarsitul, ratacite prin zone imbietoare pentru o zi-doua, care apoi se transforma brusc in infern.
Si atunci ce-i de facut? Omenirea nu poate sa stea cu mainile incrucisate, asistand insensibila la tragedia naturii. O fi un spectacol, dar nu trebuie sa uitam ca si oamenii sunt pe aceasta scena.
Cercetatorii ofera solutii
Americanii au reusit sa completeze genomul porumbului. Vestea e cat se poate de buna, pentru ca permite realizarea unor specii rezistente la schimbarile bruste de temperatura. Porumbul este a doua cereala dupa orez, fiind folosit atat pentru hrana oamenilor si a animalelor, cat si pentru productia de biocombustibili. Deci asta ar fi o solutie: sa „inventam” plante si animale gata „adaptate” la noile conditii climatice. Dar nu e singura.
Protejarea crescatoriilor de peste si popularea raurilor si lacurilor in mod artificial, de catre specialisti, pot salva fauna apelor dulci. Plantele se pot replanta, animalele salbatice pot fi protejate prin construirea de sanctuare. Omenirea e pusa azi in situatia de a salva, cu eforturi financiare uriase, ceea ce ieri a distrus prin indiferenta cu care a poluat totul. „Singura solutie este sa actionam rapid si hotarat. Fiecare tara europeana are datoria sa salveze vietatile salbatice prigonite de schimbarile climatice”, a cerut Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene.
Sursa: Adevarul
