Sectorul energiei regenerabile atrage in Romania cele mai multe investitii pe timp de criza, insa majoreaza factura pentru consumatorii finali si creeaza dezechilibre in sistemul energetic.
Romania si-a asumat in fata Comisiei Europene ca 38% din consumul intern de electricitate din anul 2020 sa provina din surse regenerabile, iar in 2010 a atins deja 35%.
Autoritatile au promovat o schema foarte generoasa de subventii prin certificate verzi pe care producatorii le primesc gratis si le vand pe o piata specializata, unde furnizorii sunt obligati sa le achizitioneze. Pretul unui certificat este cuprins intre 27 si 55 de euro, iar in primii ani, cand numarul certificatelor este redus, pretul va fi cel maxim.
In 2008, Parlamentul a votat o lege care majora numarul certificatelor primite de producatori, insa actul normativ a fost aplicat doar din noiembrie 2011, dupa ce a fost modificat la solicitarea Comisiei Europene. Romania are cel mai mare potential eolian din sud-estul Europei si al doilea de pe intregul continent, astfel ca trei sferturi dintre investitorii straini care se intereseaza de oportunitati la noi in tara vizeaza acest sector.
Eolienele, vedetele anului 2011
Anul trecut a fost unul de glorie pentru eoliene, iar capacitatea instalata s-a dublat. Daca la finele anului 2010 aveam turbine eoliene de 370 de MW, in luna decembrie 2011 am ajuns la 809 MW, potrivit datelor Transelectrica. A crescut, de asemenea, si capacitatea hidrocentralelor mici, care primesc certificate verzi, de la 75 la 123 de MW.
Parcurile de panouri fotovoltaice (care produc electricitate din surse solare) s-au majorat la 1,011 MW, de la 0,009 MW, iar un avans mai mic s-a simtit in privinta centralelor pe biomasa (de la 23 la 25 de MW).
Insa, chiar daca toate aceste proiecte au insemnat investitii de aproximativ 1,5 miliarde de euro in total, trebuie sa stim ca energia eoliana are un pret de trei ori mai mare decat cea clasica, daca adunam si cele doua certificate verzi de 55 de euro fiecare, pe care le primesc producatorii pentru un MWh de energie. Furnizorii care cumpara certificatele transfera aceste costuri in factura finala, iar consumatorii sunt cei care platesc, de fapt, aceste subventii.
Afacerea anului
In primele 11 luni ale anului trecut, producatorii de energie regenerabila au obtinut venituri de peste 77 de milioane de euro numai din certificate verzi, dublu fata de 2010 (37 de milioane de euro). Adevaratul boom va veni insa in acest an, cand investitorii vor primi subventii de peste 300 de milioane de euro, potrivit Autoritatii de Reglementare in Energie.
In urmatorii 10 ani, romanii vor plati investitorilor din acest sector 10,5 miliarde de euro prin schema de certificate verzi, astfel ca, in 2017, pretul energiei va fi cu 30% mai mare decat acum.
Eolienele prajesc reteaua
O alta mare problema pe care o ridica energia regenerabila sunt dezechilibrele pe care le creeaza in sistemul energetic, din cauza faptului ca sursele eoliene si solare sunt fluctuante si depind de capriciile vremii. Mai mult, potentialul eolian al tarii este concentrat in Dobrogea, unde sunt amplasate si reactoarele nucleare.
Transelectrica a avertizat ca in sistemul national pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, in contextul in care a primit cereri de racord la retea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate.
Astfel ca, in urma cu cateva luni, directorul general al Transelectrica, Horia Hahaianu, declara ca ar trebui stabilita o limita de proiecte care sa mai primeasca avize.
Primavara trecuta, Parlamentul bulgar a adoptat o astfel de lege prin care punea frana proiectelor eoliene, tocmai pentru a evita suprasolicitarea retelei si cresterea pretului la electricitate.
Pentru a intari reteaua, Transelectrica are nevoie de sute de milioane de euro, bani pe care nu ii are. O alta solutie ar fi realizarea cat mai rapida a cablului submarin dintre Romania si Turcia, tara unde ar urma sa fie exportata electricitatea.
Pro
– contribuie la reducerea poluarii
– investitii uriase pe timp de criza
– creeaza locuri de munca, in special la nivel local
Contra
– energie scumpa pentru consumatorii finali
– dependenta de capriciile naturii
– dezechilibre pentru sistem
