Sforaitul apare atunci cand fluxul de aer inspirat prin gura sau nas in plamani este perturbat in timpul somnului. Este posibil ca persoanele care sforaie sa nu fie constiente de acest lucru. Daca sforaitul devine deranjant pentru persoana care sforaie sau pentru partenerul ei, poate apare oboseala diurna (oboseala in timpul zilei).Nu este doar o simpla neplacere in trecut, sforaitul era considerat doar o simpla neplacere pentru partenerul de viata.
Recent s-a demonstrat ca persoanele care sforaie pot suferi de sindromul de rezistenta al cailor aeriene superioare (boala in care fluxul de aer inspirat intampina un grad de rezistenta la trecerea prin caile aeriene superioare) si apnee de somn obstructiva (o afectiune in cadrul careia persoana poate inceta sa respire in timpul somnului, datorita unui grad de obstructie la nivelul cailor aeriene). De aceea, este important ca atunci cand sforaitul devine o rutina sa fie consultat un medic. Sforaitul este o afectiune comuna, aproximativ 25-50 la suta dintre barbati si 25-30 la suta dintre femei sforaie frecvent.
Cauzele pot fi diverse sforaitul apare atunci cand coloana de aer care patrunde prin gura sau nas in plamani provoaca vibrarea tesuturilor cailor aeriene. De obicei, acest fenomen apare ca urmare a ingustarii sau obstructiei (astuparii) cailor aeriene la nivelul nasului, gurii sau gatului. Ingustarea sau obstruarea cailor respiratorii perturba traseul fluxului de aer, ceea ce face ca palatul moale si uvula (omusor) sa vibreze, lovindu-se astfel de partea posterioara a gatului cauzand sforaitul. Amigdalele palatine (in popor, glande) si vegetatiile adenoide (numite popular „polipi”- termen care defineste alta maladie, fiind, deci, incorect folosit) pot vibra si ele, provocand sforaitul. Cu cat caile aeriene sunt mai ingustate, cu atat tesuturile vibreaza mai tare si sforaitul devine mai zgomotos. Sforaitul nu apare in afara somnului, deoarece musculatura gatului mentine fixe tesuturile din partea posterioara a gatului. In timpul somnului aceasta musculatura se relaxeaza, permitand tesuturilor sa colabeze (sa se turteasca).
Sergiu Parii, medic otorinolaringolog-audiolog, doctor in medicina, ne-a comunicat ca ingustarea sau blocarea cailor aeriene poate surveni in mai multe situatii, printre care se numara: – hipertrofia amigdalelor palatine (cresterea in volum a tesuturilor) si vegetatiile adenoide sunt cauze frecvente de sforait la copii; blocarea cailor aeriene nazale produce o respiratie dificila, care poate fi cauzata de infectiile cailor respiratorii superioare (ca, de exemplu, raceala, alergii, septul nazal deviat) care perturba fluxul de aer la nivelul nasului; pierderea tonusului muscular la nivelul gatului care permite colabarea (turtirea) tesuturilor; aceasta se poate intampla in cazul lipsei de miscare sau odata cu inaintarea in varsta; consumul de alcool care duce la inhibarea unei parti a creierului responsabila de controlul respiratiei; aceasta inhibitie determina o relaxare exagerata a limbii si musculaturii gatului, determinand o obstructie partiala a fluxului de aer; obezitatea, prin depunerea de grasime la nivelul gatului ingusteaza caile aeriene; medicamentele miorelaxante (medicamente ce relaxeaza muschii) sau cele care provoaca somnolenta.
Simptome cunoscute de toti zgomotul sforaitului se produce in timpul respiratiei, in cadrul somnului. Acest sunet poate fi moale, catifelat, inalt, aspru sau ragusit. Uneori, partenerul sau partenera observa ca persoana cu care dorm, sforaie sau doarme cu gura deschisa si are un somn nelinistit. Daca in timpul somnului respiratia se opreste temporar (apnee) pacientul poate avea o boala grava numita apnee de somn. Persoanele care sforaie adesea se trezesc din somn obosite. Exista studii care arata ca sforaitul poate produce somnolenta diurna si ca intensitatea sforaitului este invers proportionala cu calitatea somnului.
Riscuri pentru aparitia sforaitului.Medicul Sergiu Parii a specificat urmatorii factori antrenati in cresterea riscului de aparitie a sforaitului: sexul masculin: sforaitul apare mai des la barbati decat la femei; varsta: sforaitul este mai des intalnit la persoanele de varsta medie, riscul sforaitului crescand cu varsta; factori ereditari: sforaitul poate aparea la mai multi membri ai aceleiasi familii; cresterea in greutate si obezitatea; fumatul: expunerea copiilor la fumul de tigara poate creste riscul de aparitie a sforaitului; alcoolul si medicamentele sedative; congestie (acumulare anormala de sange intr-un organ sau intr-un tesut, cunoscuta si sub denumirea de hiperemie) nazala cronica in timpul somnului: este adesea cauzata de alergii sau infectii acute ale cailor respiratorii superioare (raceli);- malformatii ale mandibulei, cum sunt retrognatia (mandibula are dimensiuni mai reduse decat in mod normal, dand impresia de barbie mica). Trebuie solicitat ajutorul unui medic specialist in otorinolaringologie atunci cand: sforaitul este de tonalitate joasa si de intensitate mare; persoana care sforaie se simte obosita in timpul zilei; persoana care sforaie adoarme in momente inadecvate, cum sunt in timpul conversatiilor sau in timpul meselor; in afara sforaitului in timpul somnului, apar perioade de apnee, momente in care persoana pare ca se ineaca sau gafaie.
Tratament: Sforaitul se trateaza prin modificarea stilului de viata, care cuprinde scaderea in greutate (daca este necesara), renuntarea la fumat, schimbarea felului de a dormi (somnul pe o parte in loc de somnul pe spate) si evitarea consumului de alcool sau sedative, inainte de culcare. Tratarea prompta a afectiunilor respiratorii, cum sunt alergiile si racelile. Aparatele pentru respiratie orala imping limba si mandibula inainte, imbunatatind astfel respiratia. Daca sforaitul persista in ciuda tratamentului de mai sus, o alta optiune de tratament este interventia chirurgicala, tipul si tehnica careia va fi stabilita de medicul specialist, tinand cont de cauza antrenata in aparitia sforaitului.
