Situatia deseurilor periculoase din Dunare

deseuri dunareDunarea este fluviul din Europa considerat a fi cel mai expus poluarii. Pe langa gunoaiele lasate de turisti in Delta sau deseurile menajere din orasele si satele situate la marginea fluviului, cele mai daunatoare mediului sunt considerate deseurile periculoase ce sunt deversate in Dunare de navele ce ar fi trebui fi supuse unui program de dezmembrare. Exista o lista consistenta de substante considerate deseuri periculoase, si anume : deseurile petroliere, hidrocarburile, pacura, motorina, uleiul de motor, clorul, inalbitorii, vopselele, medicamentele, detergentii, pesticidele, insecticidele, ingrasamintele chimice, resturile de minereuri, carbune, cereale, lemne, si lista poate continua. La noi in tara, situatia acestor deseuri deversate in Dunare are efecte grave asupra mediului, mai ales ca aceasta situatie nu a fost tratata cu seriozitate o perioada indelungata de timp.

De exemplu, in martie 2006, Garda de Mediu din judetul Tulcea arata ca in Delta Dunarii si in localitatile riverane acesteia sunt agenti economici sau indivizi care desfasoara activitati deosebit de periculoase, cum ar fi dezmembrari scapate de sub control, extrageri de combustibili din anumite epave si alte operatiuni neautorizate de manipulare a deseurilor periculoase. Comisarii Garzii de Mediu Tulcea au surprins pe malul Dunarii, mai multi angajati ai unei firme din Focsani ce recuperau deseuri petroliere dintr-o nava de transport cereale. Conform actului de constatare incheiat de Garda de Mediu Tulcea, salariatii firmei din Focsani au extras peste 7 tone de reziduuri petroliere dintr-un ceam acostat pe malul Dunarii intr-o zona nefolosita pentru operatiuni portuare. In interiorul ceamului, care se afla la randul sau in dezmembrare pentru recuperarea fierului vechi, au mai ramas dupa extragerea celor 7 tone de combustibil, inca 16 tone de astfel de deseuri petroliere care pot ajunge in orice moment in Dunare. Mai mult decat atat, deseurile preluate din aceste epave ar trebui neutralizate, insa se suspecteaza ca acestea sunt amestecate cu alte produse petroliere, amestecul astfel obtinut introducandu-se din nou pe piata prin intermediul benzinariilor sau a institutiilor cu instalatii de producere a agentului termic. Sute de cargouri si nave fluviale deverseaza reziduurile in apele Dunarii pe motiv ca nu exista dotari portuare pentru prelucrarea acestora. Problema cea mai grava ce rezulta din aceasta sitatie o reprezinta impactul acestor deseuri asupra mediului si in special asupra faunei Deltei.

1l de ulei de motor deversat in apa contamineaza 1 mil l apa, reducand oxigenarea pentru vegetatie si animale subacvatice. Petrolul are efecte dramatice, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Continand hidrocarburi (combinatii chimice alcatuite din carbon si hidrogen), afecteaza si pe termen lung comunitatile marine, unele studii demonstrand faptul ca, in timp, mor mai multe animale si pasari decat in momentul in care se produc catastrofele ecologice provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. S-a constatat si ca petrolul produce perturbari ale procesului de maturare a icrelor, sistemului nervos, respirator si digestiv al pestilor si hidrocarburile ataca membranele celulare cu structuri lipoide.Aceste situatii se pot imbunatati cu un management adecvat al deseurilor. In cazul Romaniei, pe langa faptul ca aceste deseuri petroliere erau practic furate din epavele ce urmau a fo dezmembrate, pana de curand nu existau instalatii speciale pentru preluarea combustibililor din navele-fosile.

Anul acesta va fi pus in functiune proiectul WANDA, realizat in parteneriat transnational / transfrontalier, care are urmatoarele obiective:

* Promovarea protectiei mediului pentru a proteja Dunarea, ca resursa importanta de apa, impotriva unor posibile poluari cauzate de deseurile produse de nave si cresterea calitatii apei, in conformitate cu politicile europene;
* Dezvoltarea unui concept cadru transnational, si implementarea acestuia de-a lungul Dunarii, pentru managementul deseurilor care sa acopere lacunele existente ;
* Dezvoltarea unor structuri financiare transnationale, sub forma de model de finantare pentru deseurile de hidrocarburi pentru a evita deversarea ilegala a acestora in fluviu, ca un mijloc de micsorare a costurilor si, in consecinta, reducerea riscurilor de poluare a apei si distrugerea mediului.
* Promovarea unei coordonari transnationale si a unui schimb eficient de informatii intre diferiti participanti la trafic in scopul prevenirii riscurilor de poluare si a cresterii performantelor navigatiei pe apele interioare.

Tarile partenere din spatiul Uniunii Europene: Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria si Romania ( APDF SA Giurgiu si APDM SA Galati care este coordonator national) .Tarile partenere din spatiul non-UE: Serbia si Bosnia Hertegovina.Tari din spatiul non-UE cu care se va coopera in proiect si catre care se va face diseminarea informatiilor: Republica Moldova si Ucraina.Stadiul proiectului: Expresia de intentie a fost depusa pe data de 13.06.2008. Proiectul se va derula din aprilie 2009 pana in martie 2012.Pornind de la cadrul legislativ comun stabilit de partenerii proiectului, APDM va fi responsabil cu implementarea conceptului de management al deseurilor generate de nave. De asemenea APDM este responsabil si cu planificarea si implementarea actiunilor pilot pentru colectarea deseurilor de hidrocarburi si a altor tipuri de deseuri, pe sectorul Dunarii maritime.APDF va participa la imbunatatirea conceptului national de management al deseurilor generate de nave. In plus, APDF va fi implicat in planificare si responsabil cu implementarea actiunilor pilot privind colectarea coordonata a deseurilor de hidrocarburi pe sectorul Dunarii fluviale.

In momentul de fata CN APDF SA GIURGIU desfasoara activitati auxiliare transporturilor pe apa, acestea fiind:
1. preluarea gunoiului si a resturilor menajere de la nave;
2. preluarea reziduurilor si apelor uzate de la nave;
3. interventia in cazul poluarilor cu produse petroliere a acvatoriului portuar.Pentru realizarea acestor activitati au fost realizate cu surse de finantare UE si surse proprii, proiectul de investitii “Ecologizarea Dunarii si facilitati de transport”, inclus in Programul PHARE 2000 de cooperarea transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria.Complexul de depoluare din portul Giurgiu are in componenta sa urmatoarele:1. Nava autopropulsata “Ecostar 1”, pentru colectarea de la nave a reziduurilor de hidrocarburi, gunoiului menajer si interventie rapida in cazul poluarilor accidentale cu produse petroliere. Aceasta executa lucrari de recuperare a petrolului si produselor derivate ale acestuia de pe suprafata fluviului, raurilor si canalelor adiacente. Are o capacitate de transport a produselor petroliere recuperate de 10.000 L. 2. Nava tehnica de depoluare nepropulsata “ND 2282” destinata colectarii de la nave a reziduurilor de hidrocarburi, apelor uzate menajere, gunoiului menajer si interventie in cazul poluarilor accidentale cu produse petroliere. Nava tehnica de depoluare nepropulsata “ND 2282” are in componenta sa:
2.1 Instalatia de separare a amestecului de apa cu hidrocarburi;
2.2 Instalatia de epurare a apelor uzate menajere;
2.3 Pubele si saci de gunoi pentru depozitarea temporara a gunoiului menajer. Aceasta este destinata serviciilor de depoluare a Dunarii, acvatoriilor portuare si pentru preluarea si tratarea reziduurilor de la nave (ape poluate cu hidrocarburi si ape uzate menajere provenite de la instalatiile de scurgeri generale). Capacitatea de stocare este urmatoarea:1. apa amestecata cu hidrocarburi: 50 mc;
2. apa separata cu grad > 15 ppm: 10 mc;
3. hidrocarburi separate: 10 mc;
4. ape uzate menajere: 50 mc.O parte din deseurile colectate pot fi reciclate, cum ar fi solventii, uleiul, iar altele trebuie depozitate in locuri special amenajate pentru deseuri. Pe teritoriul Deltei exista 17 locuri de depozitare a deseurilor municipale in localitati rurale, aprobate de autoritatile locale, dar care vor fi inchise pana pe 16.07.2009 si un depozit pentru deseuri menajere in Sulina, si acesta fiind inclus intr-un plan de inchidere treptata pana in 2017. Exista si alte moduri prin care putem pastra Dunarea curata, si anume:

– sesizarea Garzii de Mediu de catre populatie in cazul in care se observa nereguli ca: deversari, depozitarea in locuri nepermise a deseurilor din constructii

-dotarea porturilor cu un sistem de izolare a zonelor poluate accidental cu hidrocarburi si alte deseuri periculoase

– crearea de servicii accesibile si facilitati pentru colectarea si indepartarea deseurilor atat in localitatile riverane, cat si pe nave

– apelarea la surse de finantare pentru construirea unor statii de epurare si pentru reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare. Important este ca toata lumea sa constientizeze importanta unei Dunare curate si sa ajute prin orice modalitate la imbunatatirea situatiei acesteia.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,701FaniÎmi place
84CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...