Societatea civila propune solutii durabile pentru gestionarea deseurilor in orasul Cluj Napoca

Peste zece organizatii neguvernamentale clujene vor depune Vineri, 17 iulie, o petitie la Primaria Municipiului Cluj unnamedNapoca, respectiv Consiliul Judetean Cluj, prin care vor solicita adoptarea urgenta a unor masuri menite sa imbunatateasca, in mod real, sistemul actual de gestionare al deseurilor, inca nefunctional, precum si reducerea costurilor cu gestionarea deseurilor in aceasta perioada de criza, in care deseurile trebuie depozitate in alte judete, cu costuri suplimentare.

Organizatiile active in domeniul drepturilor omului si protectiei mediului au pregatit, cu sprijinul unor experti internationali, un set de strategii cu impact pozitiv atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deseurilor in Judetul Cluj. Dintre acestea mentionam:

1. Transparenta decizionala si consultari publice cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Cluj, pentru ca proiectul sa functioneze mai eficient decat s-a derulat pana acum si sa poata fi efectiv implementat;

  1. Implicarea cetatenilor, a sistemului informal de reciclare, in special a comunitatii segregate din Pata Rat, in sistemul de management al deseurilor, locuitori in marea majoritate romi, adesea marginalizati si defavorizati, in ciuda importantei muncii lor de colectare selectiva, dar care s-a petrecut pana recent in conditii extrem de toxice si fara sa tina cont de costurile sociale;
  2. Separarea deseurilor municipale si asimilabile la sursa pe trei tipuri de deseuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticla si materiale plastice) si fractia reziduala (pentru eliminare prin depozitare), nu in doua fractii (uscata si umeda), asa cum prevede actualul sistem;
  3. Colectarea deseurilor prin organizarea unui program de ridicare separata a deseurilor, pe categorii, dupa urmatorul model: Miercuri, vineri si duminica – deseuri biodegradabile; Luni si joi – deseuri reciclabile. Marti si sambata – fractia reziduala;
  4. Compostarea deseurilor organice, biodegradabile, atat in zona urbana, cat si in cea rurala;
  5. Implementarea sistemului PAYT – „platesti-pentru-cat-arunci” ceea ce va motiva cetatenii sa arunce mai putin, va incuraja colectarea selectiva si va penaliza producerea deseurilor reziduale. In cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deseurile reciclabile si cele compostabile sunt ridicate gratuit, insa pentru deseurile reziduale se plateste suplimentar. Deseurile reciclabile si compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui platite la fel ca fractia reziduala. Sistemul se implementeaza in mai multe moduri: in unele comunitati deseurile reziduale sunt cantarite, in altele se alege dimensiunea containerului pentru fractia reziduala, si se plateste in functie de dimensiune. Este propusa varianta volumetrica in aceasta faza si se solicita colaborarea operatorilor de salubritate in vederea implementarii acestui sistem de colectare, inclusiv cu operatorii deja existenti de colectare deseuri reciclabile din judetul Cluj, care detin instalatii de sortare, pentru sortarea fractiei reciclabile;
  6. Masurile de reducere a deseurilor generate precum interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, pe raza judetului Cluj, in favoarea pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hartie reciclabila, etichetate corespunzator; Obligativitatea folosirii in scoli si institutii publice a paharelor, sticlelor, veselei, tacamurilor refolosibile din portelan, sticla, inox etc. (interzicerea paharelor, veselei, tacamurilor de unica folosinta); Programe de sustinere pentru comerciantii care vand produsele alimentare la vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile (in special scutece); Campanie de educare impotriva folosirii apei imbuteliate in sticle de plastic (si in favoarea apei de la robinet);
  7. Infiintarea unor Centre Comunitare de Reparare, Refolosire si Reciclare;
  8. Interzicerea construirii incineratoarelor in vederea combustiei deseurilor municipale si asimilabile, fara sau cu recuperare de energie, intrucat incineratoarele au un impact negativ major asupra sanatatii publice, economiei locale si mediului inconjurator.

Problemei deseurilor ii este acordata o mare atentie din partea Uniunii Europene, care a lansat in aprilie 2015 procedura de infringement impotriva Romaniei pentru legislatia privind deseurile de ambalaje si care solicita inchiderea tuturor depozitelor neconforme pana in anul 2025. Mai mult, recent, Parlamentul European a votat raportul “Eficienta Resurselor: Tranzitia spre Economia Circulara”, care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generarii deseurilor, pana in 2025, precum si obiective de 70% reciclare pentru deseurile municipale solide, respectiv 80% pentru deseurile din ambalaje pana in 2030. In plus, faptul ca deseurile municipale ale orasului trebuie transportate in alte judete pentru ca inca nu dispunem de un depozit ecologic functional va duce implicit la marirea costurilor de eliminare.

Petitia insotita de un ghid detaliat cu solutii tehnice, grafic de implementare si diverse modele de succes, din alte orase europene, va fi depusa in cadrul marsului de solidaritate, Roma Solidarity March, care va avea loc Vineri, 17 iulie.

Implementarea acestor masuri va rezolva problema deseurilor, va crea locuri de munca, va incuraja activitatile economice verzi, benefice pentru turism si dezvoltarea unor modele sustenabile de afaceri.


 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *