Caderea Imperiului Roman de Apus ar fi avut loc din cauza climatului imprevizibil care a existat de-a lungul mai multor secole, sustine un studiu realizat de cercetatorii din Elvetia, citat de publicatia NewScientist. Potrivit documentului, o analiza detaliata a temperaturilor inregistrate timp de 2500 de ani pe continentul european a indicat mai multe legaturi intre schimbarile de clima si ascensiunea/decaderea civilizatiilor.
Grupul de oameni de stiinta de la Institutul Federal Elvetian pentru cercetarea padurilor, a zapezii si a peisajului, cu sediul in Birmensdorf, sustine ca fluctuatiile climatice au fost un factor decisiv la caderea Imperiului Roman, alaturi de esecurile politice si invaziile barbare.
Ulf Buntgen, care a condus studiul, a afirmat ca cercetatorii au folosit peste 9000 de esantioane recoltate din inelele unor stejari, pini si zade din zone de campie din Germania si Franta, precum si din Alpii austrieci, pentru „a construi” o istorie a climatului din Europa si a felului in care au evoluat temperaturile si precipitatiile in vestul continentului in ultimii 2500 de ani.
Iata cateva dintre cele mai importante descoperiri ale studiului:
din 250-550 d.Hr., climatul a oscilat de la un deceniu la altul, de la uscat la rece, de la cald la umed. Astfel de schimbari par sa fi avut cel mai mare impact asupra civilizatiilor, deoarece ele afecteaza agricultura insa nu sunt suficient de lungi pentru ca oamenii sa-si poata adapta comportamentul la ele, a spus Buntgen.
turbulentele climatice au coincis cu haosul politic si cu valurile succesive de migratii umane. Pana in 500 d.Hr., Imperiul Roman de Apus se prabusise
societatea medievala, relativ stabila, a fost caracterizata de conditii climatice mai constante
epidemia de ciuma care a ravasit Europa (1348-1350) a coincis cu o perioada mai umeda, boala raspandindu-se mai repede in conditii de umiditate
Comentand pe marginea studiului realizat in Elvetia, profesorul Michael Mann, de la Penn State University (Pennsylvania) a declarat ca „schimbarile relativ modeste in climatul european in trecut au avut implicatii profunde pentru societate”.
Mann, care a folosit metode similare pentru a realiza „o harta” a temperaturilor globale in ultimii 1000 de ani, a spus ca studiul elvetienilor, ce acopera 2500 de ani, este „o contributie foarte substantiala”.
