Suntem ceea ce credem ca suntem

beauty.jpg Mintea umana este cel mai mare facator de minuni.beauty.jpg

Montaigne

Autosugestia este foarte importanta. Trebuie sa credem cu tarie ca putem realiza orice lucru. Sa avem incredere in noi. Puterea gandului si a imaginatiei asupra organismului nostru este cu mult mai mare decat se poate banui.
Fiecare celula a corpului este inzestrata cu o disponibilitate incredibila de a executa ceea ce noi ii ordonam. Sa gandim pozitiv despre corpul nostru. Nu trebuie sa gandim niciodata: „Vai, ce burta am!”, ci: „Parca incepe sa-mi scada burta!”. Ceea ce gandim, va deveni realitate mai devreme sau mai tarziu. Nu credeti ca trimiterea unor ganduri pozitive catre propria noastra fiinta este mai folositoare?

Despre sentimentele pozitive

Inca de la sfarsitul secolului al 18-lea emotiile, sentimentele si starile pe care le traim au fost impartite in 2 mari grupe: unele care maresc activitatea vitala a organismului si altele care aduc scaderea ei.

Cand omul traieste stari de bucurie, toate procesele vitale ale organismului se desfasoara intr-un ritm intens. Respiratia devine mai adanca, pulsul este accelerat, mai plin, obrajii se imbujoreaza, tinuta se indreapta, oboseala scade, capacitatea de munca si randament cresc.

Emotiile negative se pot ghici usor dupa mimica si comportament. Ele tulbura si inhiba toate procesele vitale din organism, ceea ce duce la pierderea capacitatii de munca, la oboseala si slabirea rezistentei in fata bolilor.

De la bun inceput trebuie sa pornim de la o constatare banala: de cele mai multe ori ne aprindem si ne enervam pentru fleacuri si transformam un nimic intr-o drama. Cu timpul insa, lucrurile se aranjeaza. Imprejurarea care astazi, pe fondul emotiei imediate, ne apare drept o catastrofa, mai tarziu, dupa o saptamana sau o luna, ne apare marunta, neinsemnata, iar reactia noastra – nejustificata si chiar ridicola. Daca stam sa ne gandim lucid la cauzele care au provocat explozia emotionala, vom vedea ca sunt cu totul disproportionate fata de energia nervoasa risipita atunci. Tocmai aceasta disproportie intre cauza si efect da emotiei negative caracterul ei morbid si ne obliga sa o combatem.

Suntem asa cum ne sunt gandurile. Pentru ca atmosfera noastra sufleteasca sa fie luminoasa, tonica, optimisa, pentru a reusi in tot ce ne propunem sa infaptuim, este neaparat nevoie sa gonim din suflet orice idee nesanatoasa, inutila. „Nu tine supararea de azi pe maine”, ne indeamna intelepciunea populara. Nu trebuie sa lasam ca insuccesele, neplacerile, pierderile sa se transforme in amaraciune permanenta, „sa ne acreasca”. Nelinistea, descurajarea, gandurile negre, contactul cu cei care se plang tot timpul ne consuma inutil energia nervoasa si ne scad vitalitatea. Acelasi efect il au si neintelegerile, ura, gelozia, invidia si orice sentimente dusmanoase fata de altii. Economia este un mare venit, spune o constatare a intelepciunii celor vechi. Ea este valabila in orice domeniu si prin urmare si in cheltuirea potentialului nervos.

Rasul este cel mai bun aliat al odihnei si un minunat ajutor al medicului. „O inima vesela omoara mai multi microbi decat toate antisepticele din lume”, afirma textele intelepte. La chinezi, zeul rasului, Ha-Sin-Han, este si zeul fericirii si al sanatatii.

Mai ales pentru intelectuali, rasul este o binefacere. S-a constatat ca el amelioreaza considerabil circulatia sanguina in general si pe cea cerebrala in particular. In timpul rasului creste actiunea aspiratoare a cutiei toracice, curgerea sangelui venos se amelioreaza, creierul se elibereaza de reziduurile metabolice care se acumuleaza in timpul muncii intense.

Activand absolut toate functiile organice, rasul restabileste acel echilibru minunat care se numeste sanatate si care rezulta din armonia tuturor functiilor organismului.

Pesimistul, omul care „scuipa otet”, care nu este multumit niciodata de nimic si care inainte de toate vede raul, pretutindeni si in orice, prin nelinistea si tristetea lui contagioasa, descurajeaza, creeaza, intretine si induce o stare de tensiune permanenta, atat in el, cat mai ales la cei din jurul lui. De aceea trebuie sa evitam pe cat posibil compania agitatilor, dezamagitilor si sa ne ferim de spectacolele deprimante. Sa cautam, in schimb, tovarasia oamenilor veseli, plini de incredere, sanatosi la minte, care tocmai datorita acestor calitati sunt adevarate canale de manifestare a energiilor benefice ale optimismului.

Bibliografie:

Catrina, Nicolae, Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, Editura Shakti, Iasi, 1994, pp. 62-68.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *