Legenda spune ca, pe vremuri, un batran turc pe nume Techir, olog si orb, a ajuns pe malul unui lac alaturi de magarul sau plin de plagi. Animalul s-a intepenit in malul lacului si, desi Techir a incercat sa il scoata de acolo, magarul incapatanat nu mai voia sa plece.
Innegriti din cap pana-n picioare, oamenii asteapta sa se usuce namolul de pe ei la malul lacului TechirghiolSursa: Andreea Dogar
Insa cand batranul a iesit din lac, nu i-a venit sa creada: vedea din nou si putea sa umble in voie. Nici indaratnicul magar nu a ramas nerasplatit pentru intuitia lui: ranile deschise de pe corp i s-au vindecat.
Oamenii locului au auzit despre miraculoasa tamaduire, asa ca tot mai multi au venit sa se scalde in lac si sa isi unga trupurile cu namolul-minune. Iar lacul a ajuns sa poarte numele de Techirghiol (adica „lacul lui Techir”: Techir era numele batranului, iar „ghiol” inseamna „lac” in limba turca).
Imprejurimile lacului au o infatisare salbatica, placuta la vedere, mai ales daca vizitatorul este satul de statul in oras: palcuri de copaci strabatute de carari prafuite, stufaris des, bolovani ce par din creta sub lumina soarelui. Sanatatea va avea de castigat, iar spiritul de aventura va fi pe deplin satisfacut. Insa o zi petrecuta pe malul lacului nu va fi deloc una confortabila. Si, pentru ca cei mai multi turisti de la Techirghiol sunt ajunsi la varsta a treia, o oarecare amenajare a tarmurilor nu ar strica.
Scufundarea dupa comori: cautatorii de namol
In cea mai mare parte, malul nu este aranjat: asa-zisa plaja este o fasie ingusta de un metru latime, dintr-un amestec de nisip si pietris, cu bolovani sau chiar bucati de beton ajunse acolo cine stie cum. Oamenii fac plaja pe iarba, printre balarii si ciulinii viu colorati. Matasea galbui-verzuie pluteste unsuroasa la suprafata lacului, iar intrarea in apa este plina de pietroaie ce zdrelesc talpile.
Desi nu au parte de o sedere comoda pe malul lacului, oamenii vin in continuare la Techirghiol, atrasi de namolul care tamaduieste bolile batranetii
Insa turistii au si un mare avanataj: aici sunt proprii lor stapani si isi organizeaza singuri tratamentul, imbaierea, masa si orele de plaja. Daca nu se duc la solar (zona amenajata), unde intrarea este de cinci lei, nu trebuie sa plateasca nimic pentru a se bucura de soare si de apa sarata. Nici namolul nu costa deoarece barbatii care stiu sa inoate se avanta pana in larg, de unde il scot cu piciorul.
La intrarea si iesirea din apa, oamenii trebuie sa aiba grija sa nu se raneasca
Apoi pun halca de namol pe un pietroi la soare si incep sa si-l intinda pe tot corpul pana cand, inveliti in crusta neagra pana la gat, par niste scafandri esuati pe mal. Oamenii spun ca namolul de la mal nu este bun deoarece e nisipos. In schimb, cel din larg, de la fundul lacului, este untos, numai bun de intins pe corp.
Paula din Constanta a inceput sa vina la Techirghiol in urma cu patru-cinci ani. „Prima data am luat-o ca pe o gluma”, povesteste ea, dar in timp s-a convins de binefacerile namolului si ale apei sarate, asa ca acum petrece in jur de 10-15 zile pe malul lacului, in fiecare an. „Din experienta pe propria piele am observat ca are efecte benefice asupra reumatismului. Vara trecuta nu am fost, si in iarna am simtit ca nu am fost in vara la namol”, arata Paula.
Constanteanca are propriul ritual pe care il urmeaza la Techirghiol: sta o ora in apa, se usuca, apoi se unge cu namol. Dupa ce se usuca namolul, intra iarasi in apa timp de o ora: „Apoi ma usuc si plec. Nu abuzez. O procedura din asta pe zi cu namol si cu apa e suficienta. Daca pot sa vin o vara 10-15 zile e perfect, nici nu-mi doresc mai mult”.
„Nu mi se pare normal sa platesti o suma de bani si sa-ti rupi picioarele”
Ea este insa nemultumita de infatisarea lacului si a fasiei de plaja: „Amenajarea lasa de dorit. Sunt foarte multe pietre si matase (in lac-n.r.). Cred ca s-ar fi putut face mult mai mult ca sa-ti atragi turistii. Dar nu se implica nimeni”. A fost si la solar, o zona imprejumuita de ziduri, dar a ramas neplacut impresionata deoarece si acolo erau pietre in apa: „Nu mi se pare normal sa platesti o suma de bani si sa-ti rupi picioarele”.
In unele zone, plaja este tulburator de murdara, plina de PET-uri, ambalaje, pungi de plastic, anvelope de masina, resturi alimentare, de pilda felii de paine ramase de la vreun picnic.
Nici Elena Borcila, din Iasi, nu e mai multumita: „Ar fi bine ca primarul de aici sa aduca niste nisip, sa fie mai ordonat. Ar face multi bani daca ar face un fel de plaja, daca n-ar fi pietrele astea”.
Drumuri proaste si cladiri ce stau sa cada
La solar spune ca e mai aranjat, dar nu merita sa dea cinci lei pe intrare: „Cu cinci lei iei doua paini”, spune femeia de 70 de ani.
„Am operatie la coloana de doua ori, in acelasi loc. Am operatie de fibron, operatie la genunchi. La 70 de ani stiti cum e, vin una dupa alta”, mai spune ea, dar completeaza ca, dincolo de hibele statiunii, namolul de Techirghiol ii prieste.
Doamna Borcila a venit alaturi de o prietena si stau impreuna la o vila, unde platesc 100 de Ron pe noapte pentru o camera dubla. „E cam piperat, dar are si conditii: aer conditionat, aragaz, frigider. E curat, are curte, flori frumoase si televizor in foisor”, spune ea. Mancare si-au adus de acasa sau o cumpara din magazinele din Techirghiol, unde este mai ieftina: „Noi nu ne ducem sa mancam la restaurant, nu ne permitem”.
Multe strazi din statiune sunt proaste, pline de gropi si de mocirla, amintind mai degraba de drumurile de tara cu adevarate brazde de noroi in care se impotmolesc masinile. Cladirile vechi sufera si aici de acelasi rau ca numeroase altele din Romania: se darama sub ochii autoritatilor, iar tencuiala lor se desface in straturi, lasand la vedere zidaria.
Manastirea Sfanta Maria, un Balcic intre granitele noastre
In aceasta ambianta adesea dezolanta, manastirea Sfanta Maria este un exemplu de cum poate arata un loc datorita harniciei oamenilor.
Neagra ca taciunele, batrana biserica din barne groase de stejar ocupa mijlocul incintei manastiresti. Construita integral din lemn in secolul al XVII-lea de localnicii din satul Maioresti, judetul Mures, biserica are barnele imbinate la colturi in coada de randunica sau cu ajutorul unor cuie de lemn.
In anul 1934, regele Carol al II-lea a mutat-o la Castelul Pelisor de la Sinaia, iar in anul 1951, mai-marii Bisericii Ortodoxe au adus-o la Techirghiol si au asezat-o pe un strat de piatra.
Acum, lacasul negru ca namolul din lacul Techirghiol este inconjurat pe trei laturi de cladiri cu porticuri din piatra, galerii cu arcade ondulate si colonete cioplite in lemn. Peste tot atarna ghivece si vase cu flori, iar micile gradini sunt pline de verdeata suspendata pe coloanele din piatra ce strajuiesc aleile.
Imbinarea dintre piatra, lemn si vegetatia exuberanta ii aminteste vizitatorului de Balcic, un alt colt de lume tihnit din apropierea marii.
In curte vegheaza Sfantul Pantelimon, cunoscut in credinta ortodoxa drept patronul medicilor si „doctor fara de arginti”. Statuia sa din bronz se inalta deasupra unui bazin de apa unde oamenii vin pentru a se racori.
La manastire, un pachet ce cuprinde sase nopti de cazare, mese incluse si cinci zile de tratament cu trei proceduri pe zi costa 575 de Ron. Aici, turistii vin pentru a se trata de reumatism, guta, maladii inflamatorii (spondilita si artrita), afectiuni posttraumatice, fracturi si luxatii sau hernie de disc.
Angela din Bucuresti, de 47 de ani, este pentru prima data la Techirghiol si spune ca se simte foarte bine: „Se imbina multe: apa sarata cu namolul si linistea din manastire. Se simte grija fata de om”.
La Centrul Social-Pastoral „Sfanta Maria”, din incinta manastirii, pacientilor li se recomanda diferite proceduri, dupa ce au fost consultati de unul din cei doi medici ai centrului. Ei pot face electroterapie, magnetoterapie, bai galvanice, bai de namol cu apa din lacul Techirghiol in concentratie naturala, bai de plante, de bule, dusuri subacvatice sub presiune.
Potrivit personalului medical, aparatura este in totalitate noua, iar de cateva luni de zile pacientii pot face si kinetoterapie. Capacitatea de cazare este de 150 de locuri.
Scade salinitatea lacului Techirghiol, la fel si calitatea namolului
Techirghiol este un liman fluvio-marin, adica un lac format prin bararea gurii de varsare a unui rau cu aluviuni si nisip adus de valuri. Apa de mare s-a infiltrat in lacul format in spatele cordonului de nisip, astfel incat concentratia de saruri a acestuia era foarte mare, de 80-95 g/l, ceea ce a dus la crearea unui strat de namol cu proprietati terapeutice.
Pe de alta parte, in timpul regimului comunist s-a decis cultivarea terenurilor din jurul lacului, iar din cauza irigatiilor s-au infiltrat ape dulci in Techighiol, ceea ce a determinat scaderea salinitatii, precum si a calitatii namolului.
Potrivit unui studiu al Directiei Apelor Dobrogea-Litoral, calitatea apei lacului a avut de suferit din cauza defrisarilor, a destelenirii terenurilor, dar si a viiturilor recente, din anii 2004-2005, din bazinele hidrografice ale cursurilor Valea Biruintei si Valea Urlichioi.
Acum, desi s-a executat o serie de lucrari pentru a opri accesul apei dulci in lacul Techirghiol, iar sistemele de irigatii au fost dezafectate, salinitatea apei este de 55-60 de g/l, potrivit analizelor chimice.
Sursa: Evenimentul Zilei