Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

In contextul in care Comisia Europeana a facut ieri publice rezultatele testelor de stres efectuate la toate centralele nucleare din Uniunea Europeana (UE), organizatia TERRA Mileniul III readuce in discutie o serie de argumente care arata ca derularea acestor teste n-a fost altceva decat constaterea starii de fapt. Testele s-a facut in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor, doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare.

Testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de ENSREG – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Scenariile privind functionarea interna in situatii precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor, erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. Scenariile unor evenimente externe, precum prabusirile de avioane sunt, de asemenea, excluse din raport.

Calitatea sistemelor de siguranta si ale componentelor centralei, cum ar fi materialul instalatiilor, al bazinului reactorului al valvelor si pompelor, al echipamentelor de control si de manevrare nu a fost supusa investigatiilor.

Efectele uzurii, in principal cea a echipamentelor si efectele imbatranirii centralei nu sunt luate in considerare.

Specificatiile testelor nu definesc criteriile de evaluare pentru verificarea caracteristicilor unei centrale din punct de vedere al sigurantei acesteia. Nu sunt definite criterii pentru a determina asa-numita ”robustete” a centralei. Rezultatul final al testelor de stres depinde practic de ”increderea” in rapoartele operatorilor centralei.

Expertii implicati in realizarea ”testelor de stres” sunt aceiasi care au fost responsabili de siguranta nucleara si in trecut. Comisia Europeana (CE) nu este in masura sa depaseasca problema lipsei de independenta, pentru ca nu are expertiza tehnica.

Prevenirea accidentelor nucleare – care ar trebui sa stea in centrul prevederilor referitoare la siguranta nucleara – este practic exclusa din aceste teste de stres.

„Apreciem raspunsurile oferite de CNCAN Comisiei Europene, in urma raportului de evaluare al expertilor, insa consideram ca ele au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicul larg. In acest timp, raman neabordate o serie de probleme pe care CE le-a semnalat in acelasi document”, a declarat Ioana Ciuta, director executiv TERRA Mileniul III. Ea a subliniat principalele deficiente in raspunsul CNCAN oferit Comisiei Europene:

– Scenariul de accidente severe nu sta la baza emiterii licentei de operare a centralelor nucleare care opereaza in Romania, iar CNCAN a formulat recent (decembrie 2010) o solicitare de reglementare a acestui aspect. Aceasta evaluare este totusi o componenta a procesului de analiza periodica a sigurantei (PSR).

– Marjele pentru conditii meteo extreme nu sunt cuantificate in raport.

– Romaniei i-a luat ceva mai mult timp decat fusese stabilit initial in WENRA (2010) pentru a introduce in cerintele de reglementare toate nivelurile de referinta (inclusiv cele relevante pentru managementul acidentelor). Realizarea acestora este prevazuta acum pentru sfarsitul anului 2012.

In pofida limitarilor testelor de stres prezentate si tinand cont de deficientele metodelor de analiza, rezultatele acestora ar putea fi totusi utile pentru furnizarea unor informatii suplimentare si pentru o estimare initiala a capacitatii centralelor individuale de a rezista in fata catorva importante evenimente externe (in principal cutremure si inundatii).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *