Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizii ale Comisiei Europene privind autorizarea introducerii pe piata a cartofului modificat genetic Amflora, considerand ca normele procedurale privind autorizarea organismele modificate genetic (OMG) in UE au fost incalcate.
Pe teritoriul Uniunii Europene, OMG-urile nu pot fi diseminate in mediu sau introduse pe piata decat daca fac obiectul unei autorizatii, supusa unor conditii specifice si acordata in vederea unor utilizari determinate, dupa o evaluare stiintifica a riscurilor, se arata intr-un comunicat al Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).
Exista doua proceduri diferite de autorizare, aplicate in functie de utilizarea preconizata a OMG -urilor.
Prima dintre acestea se refera la autorizarea unor OMG-uri in vederea diseminarii lor deliberate in mediu. In cadrul acestei proceduri, sarcina de a elibera o autorizatie revine in principiu statului membru caruia o intreprindere i-a transmis o cerere in acest scop. Cu toate acestea, celelalte state membre, precum si Comisia pot ridica obiectii in raport cu decizia de autorizare preconizata, caz in care decizia definitiva privind autorizarea este luata de Comisie sau de Consiliu, pe baza avizelor stiintifice ale Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA).
Cea de a doua procedura de autorizare priveste produsele alimentare si furajele modificate genetic, iar cererea de autorizare este evaluata la nivelul Uniunii.
In luarea deciziei de autorizare, Comisia este asistata de doua comitete compuse din reprezentanti ai statelor membre, care isi emit avizele dupa ce au luat cunostinta de avizele intocmite de EFSA, iar daca avizul comitetului competent este favorabil autorizarii OMG-ului, Comisia acorda autorizatia. In caz contrar, sau in situatia in care nu a fost emis niciun aviz, Comisia transmite o propunere de autorizare Consiliului, care o poate acorda sau respinge, iar daca acesta nu adopta o decizie, Comisia acorda autorizatia.
Societatea BASF Plant Science GmbH a solicitat, pe de o parte, autoritatilor suedeze, prin intermediul unei filiale, sa autorizeze introducerea pe piata a cartofului modificat genetic Amflora in vederea cultivarii si a utilizarii sale in scopuri industriale. Intrucat mai multe state membre au formulat observatii cu privire la aceasta cerere, luarea deciziei definitive a fost incredintata autoritatilor Uniunii Europene.
Pe de alta parte, societatea BASH a initiat direct o procedura de autorizare in fata autoritatilor Uniunii Europene in vederea producerii de furaje pe baza acestui cartof. Aceasta din urma cerere acoperea si ipoteza prezentei accidentale a unor urme de OMG in produsele alimentare pentru consumul uman sau animal.
Dupa ce a primit, in 2005, avize favorabile din partea EFSA, Comisia a transmis propuneri de autorizare comitetelor si apoi, in lipsa unui aviz din partea acestora, Consiliului, care nu a adoptat o decizie.
In consecinta, Comisia ar fi putut, in aceasta etapa, sa acorde autorizatiile solicitate. Cu toate acestea, intrucat a primit in cursul procedurilor de autorizare informatii privind anumite incoerente intre avizele stiintifice ale EFSA, Comisia nu a acordat autorizatiile, ci a decis sa consulte din nou aceasta autoritate, solicitandu-i lamuriri cu privire la avizele sale.
In iunie 2009, EFSA a adoptat un aviz stiintific consolidat in cadrul caruia (in prezenta a doua opinii minoritare care erau in dezacord cu concluziile sale) a confirmat ca Amflora nu prezenta riscuri nici pentru sanatatea umana, nici pentru mediu. In urma acestui aviz, comitetele competente nu au fost sesizate in legatura cu noile proiecte de decizii de autorizare de catre Comisie care, prin deciziile din 2 martie 2010, a acordat cele doua autorizatii solicitate.
Considerand insa ca acest cartof prezinta un risc pentru sanatatea umana si animala, precum si pentru mediu, Ungaria a formulat o actiune in anulare impotriva deciziilor de autorizare ale Comisiei, iar Franta, Luxemburgul, Austria si Polonia au intervenit in sustinerea concluziilor Ungariei.
In cauza T-240/10 Ungaria/Comisia, Tribunalul a constatat ca CE nu a prezentat comitetelor competente, inainte de adoptarea deciziilor contestate, proiectele modificate ale acestor decizii, insotite de avizul consolidat al EFSA din 2009 si de opiniile minoritare.
„Chiar daca dispozitivele deciziilor atacate sunt identice cu cele ale proiectelor de decizii prezentate initial comitetelor competente si Consiliului, situatia este diferita in ceea ce priveste temeiul stiintific retinut de Comisie pentru adoptarea acestor decizii. In consecinta, Tribunalul constata ca, prin faptul ca a decis sa solicite un aviz consolidat al EFSA si prin faptul ca si-a intemeiat deciziile atacate in special pe acest aviz fara sa permita comitetelor competente sa ia pozitie nici cu privire la aviz, nici cu privire la proiectele de decizii modificate, Comisia nu a respectat normele privind procedurile de autorizare”, se arata in comunicatul transmis de CJUE.
Tribunalul apreciaza ca, in cazul in care Comisia ar fi respectat aceste norme, rezultatul procedurii sau continutul deciziilor atacate ar fi putut fi substantial diferit, intrucat voturile privind proiectele anterioare in cadrul comitetelor fusesera foarte neomogene si intrucat concluziile avizului consolidat al EFSA din 2009, insotite de opinii minoritare, au exprimat o mai mare incertitudine decat avizele anterioare ale EFSA, nu era exclus ca membrii comitetelor sa isi poata revizui pozitia si sa decida pentru sau impotriva autorizatiilor solicitate.
In plus, in prezenta unui aviz defavorabil sau in lipsa unui aviz al comitetelor, Comisia ar fi fost obligata sa prezinte propunerile de autorizare Consiliului, care ar fi putut decide pentru sau impotriva autorizatiilor in cauza. Comisia ar fi putut adopta deciziile numai dupa finalizarea acestei proceduri, in lipsa unei decizii a Consiliului.
In aceste conditii, intrucat Comisia si-a incalcat obligatiile rezultate din normele fundamentale de procedura, Tribunalul a decis anularea deciziilor contestate.
Comisia Europeana a autorizat, la inceputul lunii martie 2010, cultivarea in Uniunea Europeana a unui soi de cartof si importul a trei tipuri de porumb, toate din categoria organismelor modificate genetic, respectiv soiul de cartof Amflora, dezvoltat de concernul german BASF, si trei tipuri de porumb modificat genetic, produse de grupul american Monsanto.
Tribunalul Uniunii Europene este o institutie autonoma fata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a carui infiintare a fost decisa in 1988 pentru a degreva activitatea Curtii si a ameliora protectia jurisdictionala a cetatenilor prin introducerea unui dublu grad de jurisdictie. Tribunalul judeca, printre altele, actiuni introduse de statele membre impotriva Comisiei sau impotriva Consiliului, dar si actiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice care au ca obiect anularea actelor institutiilor, ale organelor, ale oficiilor ori ale agentiilor UE.
Deciziile Tribunalului UE pot fi atacate in termen de doua luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la CJUE.
