S-au facut trei ani de la integrarea in Uniunea Europeana si nimic nu s-a schimbat. Romania nu este o tara mai ecologica, in ciuda faptului ca a primit o finantare de 1,7 miliarde de euro pentru inchiderea depozitelor de gunoi neconforme si producerea de deseuri ecologice.
Ministrii si autoritatile locale joaca leapsa
Cei de la conducere dau aceleasi explicatii cu care ne-am obisnuit de atatia ani incoace. Fondurile sunt acolo, proiectele exista, trebuie doar sa fie puse in practica. Si, de trei ani incoace, se tot asteapta sa fie puse in practica. Fostul ministru al Mediului si Dezvoltarii Durabile, Atilla Korodi, afirma in urma cu ceva timp ca autoritatile locale nu vor sa utilizeze fondurile UE pentru colectarea deseurilor si opteaza pentru proiecte mai mici, ca amenajarea de gropi ecologice. Ce nu voiau autoritatile sa inteleaga este ca populatia trebuie educata mai intai in spiritul colectarii corecte a deseurilor. Amenajarea directa a locurilor ecologice nu face decat sa le amestece si sa le faca imposibil de utilizat.
Si cei de la programul operational sectorial de mediu dau vina pe autoritatile locale, dar se gasesc tot felul de scuze sa nu se intre in fondurile UE.
Ignoranta populatiei-castigul unora
Domeniul reciclarii hartiei este unul dintre cele mai afectate, avand in vedere ca 90% din hartie ajunge direct la groapa de gunoi, namaiputand fi valorificata. Firmele de maculatura sunt cele care profita din plin de pe urma ignorantei populatiei. Clientii lor fideli sunt varstnicii, care au ramas cu obiceiul de a duce caiete, ziare si cartoane la maculatura, in schimbul a 80 de bani sau 1,2 lei.
Operatorii de salubritate sunt nemultumiti de faptul ca firmele de maculatura mai exista pe piata romaneasca. Ei considera ca ele ii determina pe oameni sa fure cartoanele si hartiile din gunoaie.
La o analiza mai amanuntita a subiectului, concluzia ar fi ca firmele de maculatura reusesc sa recicleze mai mult decat cele de salubrizare. Motivul este acela ca ei primesc hartia gata sortata, pe cand ceilalti ar lua oricum gunoaiele amestecate.
Pe hartie, oamenii vor sa recicleze
Pe la sfarsitul anului 2008, institutul de cercetare IMAS a facut un studiu (in 10 localitati din tara) potrivit caruia a reiesit ca 80% din populatie chiar utilizeaza locurile special amenajate pentru depozitarea selectiva a deseurilor. 32% au spus ca ar dori ca educatia ecologica sa se introduca in scoli, iar 30% considera ca ar trebui sa se mareasca amenzile in scopul educarii populatiei. Toata arata bine pe hartie. Populatia dornica de schimbare, autoritatile vor sa-si faca treaba, si totusi nu se intampla nimic.
Ministerului Mediului si Dezvoltarii a initiat campania „Marea debarasare”, care se ocupa de strangerea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice (DEEE). Rezultatul a fost, in 2007, de 100 de grame de deseuri/locuitor, ceea ce inseamna extreme de putin.
In conditiile in care tocmai se instalase taxa pentru timbrul verde, subiect controversat la vremea respectiva, autoritatile nu au avut ce face cu fondurile stranse. Asa ca, 6 miliarde de euro s-au facut pierduti.
Sanctiuni din partea UE
La ora actuala, Romania recicleaza numai 2% din deseurile menajere colectate, si asta pentru ca materialele nu mai pot fi folosite daca sunt amestecate. Daca, totusi, pana in 2013 Romania nu va reusi sa recicleze 50% din deseuri, va fi amendata cu 100.000 de euro pe zi de catre Uniunea Europeana.
Vina este impartita. Daca cetatenii ar fi mai preocupati si mai putin dezinteresati, iar daca autoritatile din domeniu si-ar face treaba si ar aplica amenzile corespunzatoare, probabil s-ar ajunge la un nivel de reciclare satisfacator. Atata timp cat niciuna din partile implicate nu va lua masuri, situatia va ramane aceeasi. Chiar se va inrautati, deoarece se preconizeaza ca in viitor se vor consuma de doua ori mai multe produse, ceea ce inseamna de doua ori mai multe deseuri.
Reciclam, dar nu la noi
Problema majora cu care ne confruntam este aceea ca nu avem posibilitatea de a recicla in
tara. Nimeni nu se arata dornic sa investeasca in acest domeniu,pentru ca nu renteaza, asa ca majoritatea deseurilor se recicleaza in strainatate.
Romania nu are, la ora actuala, niciun punct de colectare a becurilor, a electricelor si electronicelor sau a plasticului de la produsele de uz casnic. Asa ca le impartim si noi prin Europa, in urma dezasamblarii. Becurile si tuburile catodice merg in Germania si Polonia, produsele IT in Ungaria si Cehia, o mare parte din piese in Suedia si plasticurile in Austria si China.
„In Romania nu s-a atins volumul de deseuri necesar ca sa vorbim de rentabilitate. Valorificarea e practic inexistenta la noi, iar numarul reciclatorilor il numeri pe degete”, spune Cristian Ioan Pocol, administrator la compania Stena DTM, care exporta DEEE-urile tratate in Germania si in Polonia.
Bucurestiul are potential, dar nu de reciclare
S-a calculat, in urma cu ceva timp, ca peste 750.000 de tone de deseuri, care ar putea fi valorificate, ajung din casele bucurestenilor direct la gropile de gunoi din jurul orasului. Tinandu-se cont de faptul ca numai Bucurestiul genereaza anual 1.500.000 tone de gunoaie, s-ar putea spune ca am putea sa atingem limita minima de 50% pana in 2013.
Problema ar fi ca depozitarea deseurilor se face total necorespunzator: pe linia de centura si pe terenurile din afara Bucurestiului. Potrivit directorului adjunct al Directiei Utilitati Publice din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, Magda Iuga, acesta nu are o groapa a sa. Groapa Glina se afla in administrarea Primariei Popesti-Leordeni, groapa Iridex din zona Chitila este construita si administrata de societatea Iridex, iar cea de la Vidra se afla pe raza Ilfov.
In 2008, Primaria Capitalei a promis ca va publica prima strategie pentru managementul deseurilor din Capitala, la inceputul acestui an. Nu ne ramane decat sa asteptam si sa vedem daca se va schimba ceva. Pana atunci, ONG-urile ecologice raman cele care mai reusesc sa impulsioneze cetatenii.
