“Automatele de lapte proaspat” amplasate in piete ii aduc unui fermier timisorean un profit brut de 1.3 lei la litru, adica de 43%, procent nemaintalnit in Romania decat la gigantii telecom Orange si Vodafone.automate de lapte

Indignati ca procesatorii le cumpara laptele in batjocura, sub pretul de productie, cateva zeci de fermieri din toate zonele Romaniei s-au razbunat, cumparandu-si dozatoare automate de lapte proaspat muls pe care le-au amplasat in piete, unde vand litrul cu o marja de profit de 30-45%.

Revolutia laptarilor a inceput la Timisoara, in mai 2009, cand proprietarul unei ferme cu 150 de vaci, Viorel Hapenciuc, a importat din Italia primul automat cu 21.000 euro+TVA. I-a mers atat de bine incat acum isi vinde toata productia de lapte, de 2000 litri, prin intermediul celor cinci dozatoare “Joiana” amplasate in pietele cu vad din oras: “Am cautat zonele aglomerate cu multe blocuri din Timisoara. Un singur bloc cu trei scari are 200 de oameni. Am ajuns ca la un singur dozator bine amplasat sa am si 400 de abonati, care platesc in avans si primesc o cheita cu cip (dupa principiul celor de automobil), la care se adauga clientii care introduc bani in automat la fiecare cumparare”.

Pretul cu care fermierul isi vinde laptele e “3 lei pentru neabonati si 2.9 lei pentru abonati”, incredibil de mare, daca ne gandim ca alternativa ar fi fost sa-l vanda en-gros marilor procesatori care detin monopolul pe piata romaneasca a laptelui, care il achizitioneaza cu maxim 1.05 lei, il smantanesc, il fierb, il ambaleaza si-l etaleaza pe rafturile magazinelor cu preturi care sar uneori si de 4.5 lei. La un cost de productie si distributie de 1.7 lei, “automatele de lapte” ii aduc fermierului timisorean un profit brut de 1.3 lei la litru, adica de 43%, procent nemaintalnit in Romania decat la gigantii telecom Orange si Vodafone.

Cristian Lungu, fermier din comuna Dascalu, judetul Ilfov, care si-a montat un dozator automat de lapte in zona Doamna Ghica, explica considerentele pe care un fermier trebuie sa le aiba in vedere cand alege un amplasament: “Trebuie sa tina cont de numarul de locuitori din zona si apoi sa imparti numarul la patru, fiindca am constat ca cine vine azi sa ia lapte se mai intoarce de-abia peste patru zile. Mai exista zone cu potentiali clienti mai in varsta, cu venituri mai modeste, unde se consuma mai mult lapte, fiindca cu o bucata de paine si o cana de lapte i-a trecut o masa unui batran”.

Achizitionarea laptelui de la automat seamana cu mulsoarea S.F. a unei vaci electronice. In loc de uger, automatul are unul sau doua rezervoare de 200 litri fiecare, iar in loc de mameloane o duza prin care laptele cu temperatura de doua grade tasneste intr-un jet subtirel in sticla dupa ce invarti cheia in contact sau introduci banii. Automatele sunt aprovizionate in permanenta cu lapte muls cu doar doua ore inainte. Pentru a nu se contamina laptele cu germeni patogeni, dupa ce clientul isi ia sticla plina, lacasul de umplere e dezinfectat timp de cateva secunde cu un jet de aburi fierbinti. Cine nu vine cu sticla de acasa isi poate cumpara una de la acelasi automat, contra sumei de 0.5 lei. Omul baga moneda, tasteaza doua numere si ii pica bidonelul de plastic de 1 litru. Tehnologia prezentata mai sus e insa una rudimentara, comparativ cu prototipul “dozatorului inteligent de lapte” conceput de Viorel Hapenciuc, fabricat pe comanda speciala in Italia contra sumei de 21.000 euro. Automatul lansat ieri intr-o piata din Timisoara e atat de sofisticat incat urmareste comportamentul de consum al clientilor, vorbeste si trimite SMS-uri pe mobilele angajatilor fermei: “Baiatul de marketing, care a studiat management financiar international, a dormit nopti intregi langa aparat ca sa inteleaga unde l-ar putea imbunatati. Cand ne-am dus cu prototipul nostru de dozator la fabricantii italieni, mi-au zis: -esti nebun-. Am luat cu mine in Italia un inginer specialist in softuri ca sa bage tot meniul in romana. La automatele clasice dezinfectarea aparatului e cu aburi, la acesta e cu ultraviolete, abonatii nu mai folosesc cheita ci primesc un sim card. Automatul monitorizeaza cat a luat fiecare abonat in fiecare zi ca noi sa-l premiem la sfarsit de an pe cel mai fidel client cu un abonament gratuit la lapte pe tot anul viitor. Prototipul Joiana are si supraveghere video si transmisie de date incat chiar si cand sunt la ferma stiu in fiecare moment care e starea automatului fiindca isi tine singur un grafic al vanzarilor pe ore si al temperaturii in tancul de racire. Daca temperatura laptelui scade sub 2 grade iti trimite mesaj pe telefon, inainte cu 30 de litri ca rezervorul sa se goleasca, dozatorul da SMS la sase insi: baiatului de pe masina sa porneasca catre ferma dupa lapte, sefului fermei ca sa stie ca o sa-i vina camionul sa incarce laptele, celui care dezinfecteaza si spala rezervoarele, omului de marketing si celui de vanzari ca sa stie cum merg vanzarile”. Automatul de lapte conceput de laptar ii multumeste fiecarui client in limba romana dupa ce ia sticla plina cu lapte si va face singur marketingul, adica, pe un LCD cu latura de 30 pe 30 centimetri, va prezenta un filmulet video de la ferma: “Cum mulge nevasta vacile la sala de muls, din sala de racire, din sala de spalare a rezervoarelor”. Fiindca timisoreanul a constatat ca romanii nu-si aduc sticle de acasa cand vin sa cumpere lapte de la automat, l-a adaptat dupa tabieturile lor: “Oamenii sunt atat de comozi incat 80% dintre ei vin fara sticle, asa ca am crescut capacitatea dozatorului de sticle de la 100 la 200. Mai mult, la noul aparat nu mai trebuie facute doua plati separate, una pentru lapte si cealalta pentru sticla, modificare pe care am solicitat-o dupa ce am observat ca batranilor le e foarte greu sa tasteze comanda pentru sticla”.

Lapte “viu” cu 4.2% grasime

Pe automatul de lapte din Bucuresti al fermierului Cristian Lungu e lipita urmatoarea reclama: “Lapte crud, natural, venit din ferma pe masa dvs, lapte nesmantanit din care se pot face lapte, branza, smantana, iaurt”. Crescatorul de vaci se explica: “Al meu este viu, este crud si ajunge in rezervorul aparatului in maxim doua ore de la mulgere. Laptele pe care-l iei de la hipermarket are cel putin 1-2 zile vechime si e tratat termic fiind trecut prin pasteurizator incat nu mai are in el viata. Apoi e degresat industrial in procesul de normalizare. De aceea procentul de grasime al laptelui din comert variaza intre 1.5 si 3.7%, spre deosebire de laptele de la dozator, care are aceeasi cantitate de grasime ca atunci cand a fost muls, adica 4-4.2%”. Daca inainte vindea pe pierdere, Cristi Lungu are o rata a profitului brut de 30%. Ce face cu banii? “Acum pot sa cresc si eu standardul de viata al vacilor. Le-am schimbat hrana cu una mai calitativa, cu 25% mai scumpa, care imi permite sa le fac o vitaminizare si mineralizare cum scrie la carte si substante de protejare pentru ficat, fiindca vaca, ca sa poata sa produca mult, trebuie furajata mult si cand mananca mult isi solicita ficatul si incepe adicoza. Le cumpar acum si niste motoperii cu senzori de miscare, care, cand se atinge vaca de ele pornesc pana la sapte minute. Vacilor le place ca le freaca si le scarpina”. Cei doi fermieri estimeaza ca in Bucuresti sunt in jur de 40 de dozatoare, in Timisoara in jur de 30, iar per total la nivel de tara in jur de 100. Potentialul la nivelul Timisoarei, conform unui studiu de piata al fermierului Viorel Hapenciuc e de 80, iar la nivel de tara de cateva mii. Daca s-ar ajunge acolo insa, ar incepe un razboi: “Daca noi ne desteptam 100 de fermieri si le luam 10% din piata laptelui, va dati seama ca ni-i ridicam in cap pe marii procesatori, care dau milioane numai pe marketing. In Italia, unde sunt in jur de 4000 dozatoare inclusiv pe autostrazi, guvernul a interzis la presiunea procesatorilor, timp de trei luni de zile, vanzarea laptelui la dozatoare. Insa ei au castigat la CEDO si interdictia a fost ridicata”. Cristian Lungu are alt vis, mai indraznet: “Asta e o gandire a mea ideala: as extinde treaba asta la scoli acolo unde laptele e tras la Tetra Pak care poate sa fie vechi si de sase luni. Cum ar fi sa fie in scoli automate cu pasteurizare, alimentate zilnic cu lapte proaspat? Dar aici e un amestec politic peste care e greu sa intri”.

Sursa: Gandul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here