5 mituri despre topirea gheturilor din Antarctica

0
164
 5 mituri despre topirea gheturilor din Antarctica
5 mituri despre topirea gheturilor din Antarctica

Apar periodic stiri despre efectele catastrofice ale topirii gheturilor din partea de vest a Antarcticii, dar si alte informatii legate de faptul ca topirea acestora, dar si a calotei glaciare arctice, s-ar datora incalzirii globale. Incalzire, la randul ei, datorata efectului de sera provocat de activitatile industriale tot mai excesive. Adevar, propaganda sau simple interpretari eronate? Conform unor explicatii aparute pe site-ul LiveScience, in spatele unor realitati legate de marile schimbari din Antarctica se ascund unele interpretari gresite.

 1) Antarctica se mareste, nu se micsoreaza. Acesta este un adevar care se petrece in ultimele cateva decenii. Dar ceea ce se pierde din vedere atunci cand se explica fenomenul este faptul ca gheata marina NU este acelasi lucru cu gheata terestra. Atunci cand oamenii de stiinta vorbesc despre faptul ca invelisul de gheata din Antarctica se topeste, ei se refera la gheata aflata pe pamant, gheata terestra. {i, spre deosebire de calota glaciara arctica ce persista pe tot parcursul anului, in Antarctica, aproape toata gheata marina se topeste vara. Interesant este faptul ca cresterea volumului de gheata marina este legata de micsorarea ghetarilor. Vanturi mai puternice, impreuna cu schimbarea temperaturilor si a salinitatii oceanice, toate acestea duc la o crestere a volumului de gheata marina, creand spatii mai mari in care se formeaza gheata si reducand topirea. Aceleasi conditii produc si retragerea ghetarilor. Vanturile puternice provoaca o modificare a circulatiei curentilor care astfel aduc o apa mai calda care erodeaza ghetarii pe dedesubt.

 2) Putem vorbi despre puterea vulcanilor? Zona de vest a Antarcticii, adica aceea unde gheata se topeste mai repede, este de asemenea locul in care exista un numar insemnat de vulcani activi. Unii cercetatori iau in calcul activitatea acestora. Dar pot fi ei raspunzatori de topirea ghetii? Unele dovezi par sa ne conduca spre un NU hotarat. Sa luam mai intai Islanda. {i aici exista multi vulcani terestri activi si cu toate acestea ghetarii inca ii acopera suprafata. {i Islanda este doar unul din multele exemple care ne dovedesc ca focul si gheata pot coexista cu vulcanii fara a se produce o topire masiva.

 Apoi sa vorbim despre vulcanii numiti tuya (un tip distinct de vulcan care se formeaza atunci cand lava erupe de sub un ghetar sau calota glaciara). Se stie ca acestia s-au format in Epoca de Gheata si cu toate acestea nu exista dovezi ca eruptiile au cauzat topiri rapide si catastrofale de gheata. In al treilea rand, activitatea vulcanica de sub Antarctica de Vest nu s-a schimbat semnificativ in ultimele cateva decenii, adica de cand a inceput topirea accelerata a ghetarilor. In fine, cercetatorii au calculat ca ar fi nevoie de o super-eruptie de marimea celei mai mari eruptii de la Yellowstone (petrecuta cu peste un milion de ani in urma in SUA) ca sa poata topi kilometrii de gheata care se afla deasupra vulcanilor.

 3) Incalzirea globala e de vina? Patruzeci de ani de studii nu conteaza pentru 97 la suta dintre cercetatori care sunt convinsi ca activitatile umane sunt cauza incalzirii globale. Ultimele descoperiri din Antarctica de Vest se bazeaza pe observarea directa a retragerii ghetarilor si nu pe modele computerizate sau proiectii climatice. Concluzia acestor observatii directe este ca sase dintre cei mai mari ghetari din Antarctica de Vest se retrag in zonele de vale fara ca vreun munte sau creasta sa poata opri acest proces. {i nici o incalzire sau racire globala nu ne va salva de o noua epoca de gheata sau nu va pune o stavila acestei retrageri.

 4) Pamantul va ajunge intr-o alta epoca de gheata. Cercetatorii climatologi sunt de asemenea de acord ca Pamantul in mod natural s-a incalzit si s-a racit de-a lungul istoriei lui. Aceste cicluri se repeta aproximativ la fiecare 100.000 de ani in ultimii 900.000 de ani. Daca aceasta schema este adevarata, atunci Pamantul se indreapta deja spre o noua era glaciara. {i la asta se adauga acum un nou factor: omul. Gazele cu efect de sera, aerosolii (particulele poluante din atmosfera) precum si alte schimbari produse de oameni fac ca ciclul climatic natural sa fie alterat si sa grabeasca lucrurile. De asemenea, bioxidul de carbon din atmosfera a atins o cota ridicata. Dar toate aceste niveluri sunt undeva la cele la care erau acum 3 milioane de ani, cand Pamantul era mult mai cald, inainte ca orice activitate umana sa fi existat. Asa ca Pamantul nu se indreapta spre o era glaciara foarte curand.

 5) Gheata se topeste, marea creste. Crusta de gheata din Antarctica se afla pe sol, nu pluteste in ocean. Ea isi mai inmoaie talpile in mare, dar majoritatea ghetii se afla pe pamant. Asa ca marea majoritate a ghetii, atunci cand se topeste si pluteste in ocean, nu inlocuieste apa pentru ca asta sa duca la cresterea nivelului marilor. {i un lucru de-a dreptul fascinant: Pamantul din Antarctica de Vest se ridica in momentul in care crusta de gheata se retrage. Numit recul glaciar, acest fenomen are loc si acum in America de Nord, unde solul se inalta, eliberat de greutatea crustei de gheata care acopera continentul de pe vremea ultimei ere glaciare.

Arctica are propria ei poveste

 Daca pana mai ieri se spunea pe toate canalele ca fenomenul de incalzire globala, acela cauzat de activitatile industriale, duce la topirea calotei glaciare a Groenlandei, acum cercetatorii au ajuns la concluzia ca topirea gheturilor nu se datoreaza poluarii atmosferei cu gaze cu efect de sera. „Fenomenul incalzirii globale din cauza gazelor cu efect de sera rezultate din activitatea umana nu poate explica de ce aceasta regiune se incalzeste atat de rapid”, afirma Qinghua Ding, climatolog la Universitatea din Washington, coordonatorul unui studiu publicat recent in revista Nature. Ding si colegii sai au observat existenta unei legaturi intre temperaturile apei de suprafata din regiunile tropicale si Oscilatia Atlanticului de Nord, un model climatic care domina clima arctica.

 Incepand din anii ’90, apa de suprafata calda din vestul oceanului Pacific si apele reci din estul Pacificului au determinat ca Oscilatia Atlanticului de Nord sa genereze un front de presiune ridicata deasupra Groenlandei si a regiunii arctice canadiene. Fronturile atmosferice de presiune ridicata duc la cresterea temperaturilor. Temperatura oceanului din regiunea tropicala este urmarita de specialisti abia din anul 1979, odata cu lansarea primilor sateliti in acest scop, si de aceea oamenii de stiinta nu stiu daca temperaturile actuale din zonele tropicale ale Pacificului sunt rezultatul unui ciclu climateric scurt sau vor continua timp de mai multe decade. „Deocamdata nu dispunem de suficiente date, asa ca nu putem sti care este adevarata cauza”, recunoaste cercetatorul pentru Live Science. Nu toata lumea e de acord cu aceste observatii.

 Astfel, Juergen Bader, climatolog la Institutul Max Planck pentru Meteorologie din Germania este de parere ca „daca tendinta de evolutie a temperaturilor apei Pacificului se modifica, procesul de incalzire climatica din Arctica ar putea sa incetineasca in urmatoarele decade, dar fenomenul de incalzire globala din cauze antropice pare ca va depasi in urmatorii ani orice evolutie naturala de racire… Este doar o chestiune de timp pana cand procesul antropic de incalzire globala se va impune drept principala cauza a incalzirii din zona Arctica”, este de parere Juergen Bader. Dupa cum se vede, inca o data, stiinta ofera doar supozitii fanteziste bazate doar pe observatii partiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here