Produsele alimentare care contin organisme modificate genetic (OMG) trebuie sa fie etichetate ca atare.
Pe eticheta lor trebuie sa apara clar mentiunea „modificat genetic” sau „produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic”.
In acest sens, Uniunea Europeana are stabilite cerinte legislative care prevad marcarea stricta a produselor comerciale ce contin OMG si supravegherea permanenta a miscarii lor pe tot lantul alimentar. Potrivit reprezentantilor Agentiei Nationale pentru Siguranta Alimentelor (ANSA), R. Moldova este in proces de armonizare a legislatiei europene in prezent, conform careia autoritatile competente, inclusiv ANSA, va efectua controlul oficial al produselor respective.
Si desi exista un cadru normativ, care prevede etichetarea produselor alimentare provenite din organisme modificate genetic, unde este specificata de asemenea responsabilitatea producatorului de a prezenta informatii cu privire la produsul alimentar, iar Ministerul Economiei a sustinut proiectul de lege ce vizeaza necesitatea specificarii aditionale ca „Informatia privind continerea de OMG trebuie sa ocupe cel putin 10% din suprafata etichetei”, ANSA urmeaza sa initieze un proiect de act normativ prin care va obliga agentii economici sa eticheteze corespunzator produsele alimentare si hrana pentru animale ce contin organisme modificate genetic. „Termenul estimat de adoptare si implementare al respectivului proiect de act normativ este sfarsitul lui 2014. De asemenea, ANSA urmeaza sa se implice activ in activitatea Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica, comisie ce reglementeaza aspectele privind produsele modificate genetic”, a mentionat Ion Sula, director al Agentiei.
In aceasta ordine de idei, misiunea Agentiei Nationale pentru Siguranta Alimentelor, privind produsele modificate genetic, nu consta in interzicerea acestora, ci in controlul oficial al lor si in informarea corespunzatoare a consumatorilor. „Consumatorii sunt in masura sa decida singuri daca doresc sau nu sa intrebuinteze in consum produse modificate genetic”, sustine Ion Sula.
De altfel, produsele alimentare care contin OMG intr-o proportie mai mica de 0,9 % din fiecare ingredient nu sunt etichetate ca OMG, cu conditia ca prezenta organismelor modificate genetic sa fie accidentala sau inevitabila din punct de vedere tehnic.
Alegerea apartine consumatorului
Desi Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca produsele modificate genetic pot creste continutul nutritiv si ca ar imbunatati sistemele de productie a hranei, unii experti afirma ca oamenii care traiesc langa campurile cu culturi modificate genetic ar suferi de simptome febrile, boli respiratorii, reactii alergice.
Alimentele obtinute din organisme modificate genetic difera intre ele si trebuie analizate de la caz la caz, fara a se putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor OMG. De aceea se impune etichetarea produselor cu continut de organisme modificate genetic, alegerea apartinandu-i consumatorului.
Cu toate acestea, nu pot fi trecute cu vederea si avantajele utilizarii produselor modificate genetic, sustin reprezentantii ANSA, cum ar fi: cultivarea plantelor rezistente la seceta si daunatori, cereale cu un procent crescut de proteine, cereale fara gluten, orez cu un continut ridicat de vitamina A, seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice, tomate cu coacere in timpul transportului, ameliorarea culorii si aromei fructelor, cresterea timpului de conservare, producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului, modificarea calitatilor nutritive, recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, daunatori, regim termic nefavorabil, salinitate crescuta, determinand respectiv reducerea cantitatii de pesticide utilizate, precum si scaderea costurilor de intretinere a recoltelor. „In concluzie, consumatorul e in drept sa opteze sau nu pentru produsele modificate genetic”, reitereaza Ion Sula.
Cei mai mari producatori de alimente modificate genetic
SUA este cel mai mare producator de organisme modificate genetic, reprezentand 68% din productia globala. Este estimat ca aproximativ 70% din totalul alimentelor care sunt comercializate au ingrediente modificate genetic. 89% din plantatiile de soia sunt modificate genetic, 83% din bumbac si 61% din porumb.
Argentina este al doilea mare producator de organisme modificate genetic, productia acestei tari reprezentand 23% din cea globala. In Argentina principala planta modificata genetic este soia, astfel incat 99% din culturile de soia sunt modificate, in principal pentru a rezista la ierbicide.
Canada e al treilea producator, cu un procent de 7% din productia globala. Aici, principalul organism modificat genetic e canola (rapita) si reprezinta 80% din productia totala. Aceasta a fost modificata ca sa reziste la anumite ierbicide.
China este a patra tara ca producator de organisme modificate genetic, reprezentand doar 1% din productia globala. In China bumbacul e cel mai raspandit ca fiind modificat genetic, iar pe locul doi, asa cum era de asteptat, se afla orezul.
In Romania a inceput cultivarea organismelor modificate genetic in anul 1998, mai precis cultivarea de soia. In anul 2005, din productia totala de soia, 67% o reprezenta cea modificata genetic, fiind pe primul loc in Europa.
Unda verde pentru cultivarea OMG pe teritoriul UE
Saptamana trecuta, guvernele europene si-au dat acordul politic pentru o solutie de compromis care lasa la latitudinea statelor membre daca autorizeaza sau interzic cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor si vor incerca ca acest acord sa fie aprobat si de Parlamentul European, scrie capital.ro. Acest acord deschide calea pentru cultura OMG in Uniunea Europeana, o masura asteptata de producatorii de seminte de aproape 14 ani. Acordul politic este insa doar o etapa in procesul de autorizare. El trebuie aprobat de noul Parlament European care va incepe sa lucreze pe data de 1 iulie.
Ce inseamna OMG?
Organismele modificate genetic (OMG) sunt, asa cum le spune si numele, organisme la care materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat intr-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN-ului.
Principiul de producere a unui organism modificat genetic consta in prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator si introducerea intr-un alt organism, in vederea obtinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse gene de la aceleasi specii, dar si de la specii diferite si transferate de la un organism la altul.
Alimentele modificate genetic sunt obtinute din plante care au fost modificate genetic, plante ale caror seminte au fost apoi cultivate.
Primele alimentele modificate genetic au aparut in 1990 si au fost obtinute din soia, porumb, seminte de bumbac si canola (rapita).
In 1994 a fost comercializat primul aliment modificat genetic din lume – o rosie (tomata) numita Flavr Savr. Aceasta a fost produsa de o companie din Statele Unite ale Americii. Rosia Flavr Savr a fost creata sa fie mai rezistenta, sa nu fie nevoie a fi culeasa inainte de a fi complet coapta.
