Profesorul Gheorghe Mustata spune ca apa din panza freatica a Romaniei este folosita in industria de fabricare a berii, in timp ce oamenii beau apa de suprafata, epurata adesea superficial Apa a generat viata si intretine viata.

Daca vorbim de aparitia unei crize de apa potabila in lume, atunci aceasta criza nu este provocata de disparitia fizica a apei, ci, mai curand, de degradarea sa, din cauza poluarii. Profesorul Gheorghe Mustata ofera, astazi, cititorilor nostri concluziile studiului sau privind situatia apei potabile din lume si din Romania.

In toate apele, de la cel mai mic ochi de balta pana la ocean, pulseaza viata. Pe verticala apei oceanelor, viata este raspandita de la suprafata pana la adancimea de 10.000-11.000 metri (in gropile Pacificului).
Diversitatea biologica si biomasa sunt mult mai mari in Oceanul Planetar decat pe uscat.

Alaturi de mari si de oceane, exista asa-numitele ape interioare sau ape continentale, care sunt ape dulci. Apele dulci pot fi stagnante (lacuri, balti, iazuri, mlastini etc.) si curgatoare (izvoare, rauri, fluvii). Exista ape dulci de suprafata si ape subterane. Daca privim Terra din Cosmos, planeta noastra ne apare irigata la suprafata de o retea fantastica de ape, asemanatoare retelei de vase sangvine a unei vertebrate. Trebuie sa ne imaginam ca o astfel de retea se gaseste si in subsol, care si el este irigat de o retea complexa de ape.
Ca si deasupra, in subsol se formeaza paraie si rauri si se gasesc ape stagnante. Cel mai mare volum de apa dulce se gaseste sub desertul Sahara, la adancimi de peste 1.500 m.

Civilizatia este legata de ape

A bea apa este un gest esential pentru a In istoria formarii planetei, atunci cand temperatura a inceput sa scada in asa fel incat apa sa se poata mentine „legata”, a avut loc arderea hidrogenului in oxigenul din atmosfera primitiva a Pamantului si s-a format apa. Atmosfera a ramas fara oxigen. Cea mai mare cantitate de apa s-a depozitat in litosfera, o parte a ramas la suprafata pamantului, iar o alta parte a trecut in atmosfera.

Apele dulci sunt extrem de reduse in raport cu apele oceanice. In schimb, impresioneaza cantitatea mare de apa dulce depozitata in apele polare si in ghetari. Apele dulci reprezinta o infima parte din rezervele de apa de pe Terra, iar repartitia acestora pe uscat este extrem de variata. Daca tarile scandinave prezinta mii de lacuri si daca Marile Lacuri ale Americii de Nord reprezinta adevarate mari, in zonele desertice, apa lipseste cu desavarsire sau este stocata in mici oaze cu o raspandire care pare aleatorie.

Densitatea populatiilor umane pe glob este mult legata de existenta apei potabile insa nu in mod direct proportional. Nu vom gasi cea mai mare densitate umana nici in tarile scandinave, nici in jurul marilor lacuri americane. Apa este pretuita si rationalizata in functie de puterea economica a fiecarei tari, de bogatia resurselor de apa si de alti factori.

Demografia populatiilor umane nu poate fi urmarita si inteleasa decat in functie de resursele de apa potabila. Asta nu inseamna ca in unele zone, cum ar fi populatiile arabe din Golful Persic, nu pot sa traiasca oamenii, chiar daca toate forajele pentru apa nu au scos la iveala decat titei. Aceste populatii procura apa din apa marina, prin desalinizare. Astfel, apa oceanica devine o apa potabila excelenta. Zilnic, pe glob sunt desalinizate milioane de litri de apa. Pot fi facute foraje de mare adancime pentru a folosi apa freatica si apa subterana.

Apa potabila, sorbita de industrie

Prin stoparea poluarii bazinelor acvatice si rationalizarea folosirii apei potabile in industrie si agricultura, rezervele de apa dulce s-ar mari. Odata cu dezvoltarea agriculturii si cu practicarea irigatiilor pe scara larga in culturile agricole s-a trecut la consumarea unei mari cantitati de apa dulce (apa potabila). In ceea ce priveste epurarea apelor uzate, in multe tari ale lumii, aceasta nu reprezinta altceva decat un moft, o gogoasa mediatica pentru a linisti spiritele.

La noi, nici 20 la suta din statiile de epurare nu functioneaza la nivelul exigentelor reale. Dezvoltarea exponentiala a unor ramuri industriale a condus la consumul unor cantitati uriase de apa. Pentru obtinerea unei tone de cauciuc se consuma pana la un milion de litri de apa. Nu este vorba de un consum fizic, cat mai ales de deprecierea (poluarea) unei cantitati mari de apa.

Apa poluata se cere a fi epurata si repusa in circulatie. Nu intotdeauna insa apa epurata indeplineste parametrii ceruti pentru apa potabila. Fenomenul acesta este atat de extins, incat putem spune ca peste 80 la suta din apele Europei nu mai sunt curate. In ultima vreme apar insa semnale ca apa potabila incepe sa devina o problema pentru pamanteni.

Irigarea uriaselor suprafete agricole cultivate in America de Nord a condus la coborarea catastrofala a nivelului panzei freatice, astfel incat acum ar trebui sa fie gasite solutii pentru stoparea agravarii situatiei. In alte zone ale planetei, lipsa precipitatiilor sau diminuarea lor determina o lipsa acuta de apa. Modificarile climatice globale din ultima perioada de timp probeaza ca si in Romania sunt unele zone cu caracter semidesertic.

Centrul si sudul Moldovei si sudul Olteniei sunt afectate de o lunga perioada de seceta. Sa nu uitam ca tocmai in aceste zone au fost terenuri cu nisipuri miscatoare (adevarate deserturi) care cu greu au fost fixate. Taierile irationale de paduri si de perdele fixatoare de nisipuri, dupa 1989, au declansat fenomene care acum cu greu pot fi controlate.

Panza freatica a fost afectata de poluare

Romania nu este o tara care ar trebui sa se planga de lipsa apei, dimpotriva. Aparent, am putea fi linistiti deoarece panza freatica si din depozitele subterane nu este poluata. Numai aparent. In multe zone ale lumii si in tara noastra, multe ape subterane au fost afectate de flagelul poluarii. Din cauza dezvoltarii industriei, in judetele Neamt si Bacau, la un moment dat, a fost poluata si panza de apa freatica. Astfel, la Bacau, panza de apa freatica nu este potabila.

Asta nu inseamna ca oamenii nu o folosesc. Multi o considera mai buna decat apa de suprafata, dar numai pentru ca nu cunosc situatia reala. Foarte multe pericole care pun sub semnul intrebarii starea de sanatate a populatiei dintr-o anumita zona sunt inca tainuite la noi. Exista pericolul ca, in unele zone, apa potabila sa devina un factor care va limita dezvoltarea populatiei si asigurarea starii de sanatate a acesteia.

In zilele noastre, in miez de vara canicular si secetos, peste 80 la suta din fantanile din centrul si sudul Moldovei au secat sau au un debit foarte scazut de apa, iar apa nu este potabila, reprezentand un real pericol atat pentru oameni, cat si pentru animale.

Folosirea apelor subterane care au calitati potabile in industrie (cum ar fi industria berii) si a celor de suprafata pentru populatie, dupa ce au trecut prin statiile de purificare, nu reprezinta doar o greseala, ci o adevarata crima.

De multe ori, sursele foarte bune de apa potabila sunt depreciate tocmai prin folosirea lor in industrie. Urmeaza epurarea lor si reintroducerea in circuit. Epurarea nu va asigura niciodata ajungerea la parametrii optimi ai unei ape potabile. Se folosesc insa ca apa potabila surse de ape incarcate cu poluanti, procesul de prelucrare al apei fiind necorespunzator, iar apa se da la consum chiar in astfel de conditii. Este vorba de o adevarata crima. Au fost situatii reale, clare, in care anumite surse de apa potabila din bazine freatice au fost poluate cu nitrati, nitriti si colibacili.

Populatia a fost avertizata de pericolul existent, dar cei de la Protectia Mediului au dezmintit situatia. Dupa cateva luni, cercetatorii de la Regia Apelor au prezentat situatia corecta la o sesiune stiintifica cu date concrete. No comment! Si apele subterane, si panza de apa freatica pot fi supuse impactului antropic. Oricum, apele subterane sunt, de cele mai multe ori, cele mai bune ape potabile.

Impactul antropic asupra Deltei

Dunarea si Delta Dunarii au fost supuse unui impact antropic de neimaginat in ultimele trei-patru decenii. Asanarea baltilor si indiguirea unor zone au determinat disparitia biotopurilor de reproducere pentru multe specii de pesti. Construirea barajului de la Portile de Fier a blocat calea de migratie a sturionilor spre locurile de reproducere. Productia de sturioni a scazut acum cu 99 la suta fata de anul 1950.

Lipsa statiilor de epurare de pe malul romanesc al Dunarii intra in nota generala a interesului scazut acordat gospodaririi apelor in Romania. In orasele mici si in comune nu exista statii de epurare a apelor uzate, iar daca exista, nu functioneaza decat cu un randament redus.

Candva, eminentul om de cultura Ioan Grigorescu considera ca Dunarea reprezinta „closetul Europei”. Expresia este cam dura, dar cat se poate de reala. De altfel, Ioan Grigorescu a scris cea mai frumoasa carte de ecologie, numita: „Paradisul murdar”, in care prezinta toate tipurile de poluare, atingand inclusiv problematica poluarii morale. Consideram ca Europa nu ne va lasa sa continuam asa. Acum se aloca fonduri uriase pentru proiecte care sa asigure protectia mediului. Sa speram ca vor fi folosite eficient.

Prof. univ. dr. Mustata este expert in Hidrobiologie

Nascut la Adjudu-Vechi, judetul Vrancea, la 6 martie 1938, a facut liceul la Tecuci (Liceul „Dimitrie Sturza”), apoi a urmat cursurile Facultatii de Stiinte Naturale-Geografie, specializarea Zoologie, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi. A fost cancelar si decan al Facultatii de Biologie la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi, in prezent fiind titularul disciplinei Evolutionism (a mai predat Hidrobiologie, Biologie marina, Saprobiologie s.a.) la Catedra de Zoologie si Ecologie a Facultatii de Biologie. In paralel, este director al Statiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea”, din Agigea.

Sursa: Adevarul

3 COMENTARII

  1. Principiul de functionare a filtrelor de apa GAV

    Generatorul de Apa Vie e un filtru de apa ce actioneaza pe principiul revitalizarii apei. Combina in sine cunostintele vechi de mii de ani si cele mai noi tehnologii, in particular – nanotehnologia. Filtrarea apei are loc datorita plasei energetice nanotehnologice ce se formeaza prin interafctiunea celor 50 de mii de nanomegneti de grosime 100-150 nm aranjati in forma de tub hexagonal. Geometria speciala a amplasarii nanomagnetilor creaza un camp magnetic triplu hiperstructurat in spirala ceea ce asigura o imbunatatire cu eficienta maxima a calitatilor energetice si informationale ale apei.

    Apa de robinet atunci cand trece prin filtrul de apa GAV capata urmatoarele proprietati:

    *
    Apa se structureaza
    *
    Apa se energizeaza
    *
    Cristalul apei ia forma fulgului de zapada (cristal hexagonal) apa GAV capata un usor gust de gheata / zapada (in mod „normal” cristalul e deformat si distorsionat din cauza trecerii apei prin tot felul de filtre de apa, solutii chimice si din cauza tranzitarii apei prin zecile de kilometri de teava ruginita. Pentru ca organismul uman sa asimileze apa de robinet el trebuie sa cheltuie propria energie interna ceea ce-i scurteaza speranta de viata.
    *
    Apa moarta de robinet trecand prin filtre de apa GAV se transforma in apa vie si apa isi recapata proprietatea de a se autocurati (imediat dupa ce trece prin filtru apa miroase mai puternic dar in scurt timp mirosul si gustul clorului dispar).
    *
    +++ vedeti pagina „Staiti ca ?”.

    Filtrele de apa GAV ofera prioritar avantajele nanotehnologiei – in principal avantaje economice si ecologice: nu foloseste energie electrica, nu foloseste substante chimice, nu are piese mecanice ce se pot uza si deteriora in timp. Ca si consecinta costurile de intretinere pentru filtrele de apa GAV sunt excluse si sinecostul apei filtrate e foarte mic – sub 0.0001 Euro/litru.

    Productivitatea Generatorului de Apa Vie 3/4″
    3/4″ se instaleaza si la tevile de apartament cu diametru de 1/2″ oferind o rezerva de debit mai mare

    … in regim de exploatare optimal e pana la 350 – litri de apa filtrata pe ora. La sporirea presiunii apei productivitatea filtrului de apa poate fi marita. Filtrele de apa vie GAV de diametru mai mare ofera o productivitate sporita.

    Ca si constructie Generatorul de Apa Vie (filtrul de apa GAV) consta din straturi de Neodimium-Fier-Bor ce prezinta in sine niste magneti foarte puternici fiecare strat magnetic fiind turnat dupa un anumit unghi astfel incat ansmblul fortelor obinute in filtrul de apa GAV sa prelucreze fiecare cristal de apa astfel incat sa-i redeie proprietatile apei de ghetar. Apa de ghetar e apa cea mai buna. Grosimea acestor straturi de magneti hiperstructurati e de 100 – 150 nanometri si numarul lor e de 50 mii – ceea ce asigura o eficienta maxima.

    Parametrii Generatorului de Apa Vie

    * Capsula filtrului de apa: Inox Aliaj Special
    * Invelisul filtrului de apa: Crom-Vanadium
    * Placile redresoare: Neodimium, Fier, Bor / Aliaj Special
    * Numarul placilor de redresare: 5
    * Numarul straturilor de redresare: 50’000
    * Puterea magnetilor: >9’000 Gauss
    * Puterea efectiva a actiunii magnetice momentane: >60’000 Gauss
    * Presiunea maxima: 10 bar
    * Temperatura de lucru: 4 – 95 grade Celsius
    * Conectarea: 20 mm (3/4″) – vine exact la furtunul de la masina de spalat
    * Capacitatea de fractionare(rezolutia de actionare): 0,001 nm (nanometri)
    * Capacitatea filtrului de apa GAV de a pastra proprietatile initiale: 50-70 de ani
    * Raza maxima de actiune a filtrului de apa – 12 – 15 metri (lungimea tevii de la locul instalarii filtrului de apa GAV pana la cel mai indepartat robinet). Raza recomandata e 9 metri.
    * Dimensiuni:
    o Lungime = 55 mm;
    o Diametru exterior =30 mm;

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here