Camelina, o alternativa la culturile de rapita in anii secetosi

0
64
Camelina, o alternativa la culturile de rapita in anii secetosi

Conditiile climatice tot mai dificile din ultimii ani au determinat agricultorii sa se uite si spre alte culturi decat cele considerate traditionale pentru agricultura romaneasca.

Un astfel de exemplu este camelina, o planta energetica folosita pentru obtinerea bio-kerosenului (combustibilul folosit de avioane), dar cu intrebuintari si in cosmetica, farma sau industria cauciului. Chiar daca deocamdata productiile obtinute de pe primele campuri de camelina – fermierii sunt inca la stadiul de testari – , sunt oarecum modeste, in mare parte si din cauza secetei, tot mai multi agricultori incep sa se intereseze de aceasta planta.

In primul rand, camelina nu este deloc pretentioasa, povesteste Enache Petrache, un cultivator din Braila, care a semanat in toamna anului trecut aceasta planta pentru prima data. Daca nu poti sa pui rapita, deoarece pamantul este uscat, atunci poti sa semeni camelina, spune Enache, care adauga ca insamantarile se pot face pana pe la mijlocul lunii octombrie.

Camelina este rezistenta la inghet, nu trebuie ierbicide si nici nu se scutura, declara Enache, iar recoltatul se face inainte de orz sau grau. Cheltuielile pentru un hectar se ridica pana la 1.000 de lei, fiind de cateva ori mai mici decat in cazul graului sau al rapitei. Cat priveste pretul unei tone de seminte de camelina, acesta se ridica la peste 250 de euro – acesta era pretul din acest an inainte de recoltare -, dar tendinta este de crestere in contextul crizei cerealelor la nivel mondial.

Chiar daca in acest an a fost seceta si productia obtinuta a fost de doar 500 kilograme la hectar, Enache nu e dezamagit, mai ales ca se afla la prima incercare. Se gandeste chiar ca in viitor sa-si cumpere o presa si sa produca ulei presat la rece pe care sa-l livreze producatorilor de suplimente alimentare naturale.

La momentul actual, cel mai mare cultivator de camelina din tara este Marcel Mincan din judetul Dolj, care a infiintat anul trecut 138 de hectare sub indrumarea doctorui inginer Ion Toncea de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea.

Mincan a ales camelina pentru ca il ajuta la rotatia culturilor, nu necesita nicio lucrare si fructifica bine terenurile slabe, dupa cum el insusi povesteste.

In acest an, productia obtinuta a fost de circa o tona la hectar, chiar in conditii de seceta. Nu este spectaculos, dar e suficient cat sa-l faca sa mearga mai departe. Mincan livreaza semintele de camelina unui producator de cauciu din Targiu Jiu. Spera sa dea totusi lovitura intr-o zi, mai ales ca exista cerere mare pe piata, nu doar la noi, ci si in afara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here