20 de ani de ierni aspre, recolte slabe, foamete, subtierea drastica a stratului de ozon si inmultirea dramatica a cazurilor de cancer – acestea ar fi consecintele unui razboi nuclear, chiar si a unuia localizat si de amploare relativ mica, arata un studiu recent, care a folosit simularile computerizate pentru a estima efectele unui astfel de eveniment.
Concluziile sunt expuse intr-o lucrare publicata recent, „Multidecadal global cooling and unprecedented ozone loss following a regional nuclear conflict”.
Autorii au pornit de la scenariul ipotetic al unui conflict militar intre India si Pakistan – tari care dispun, ambele, de arme nucleare – in care acestea ar detona, fiecare, cate 50 de bombe de 15 kilotone (aproximativ de puterea celor aruncate in 1945 la Hiroshima si Nagasaki). Cu ajutorul modelarii pe computer, au estimat consecintele ambientale ale unui astfel de conflict.
Rezultatul imediat ar fi eliberarea in atmosfera a 5 megatone de carbon pur, sub forma de particule foarte fine – similar funinginii – care ar bloca in buna masura radiatia solara, impiedicind-o sa ajunga la Pamant.
Urmarea ar fi o perioada in care temperaturile globale ar scadea, cu 1 grad Celsius in medie, in primul an, ajungand apoi sa fie cu 1,5 grade mai mici in urmatorii 5 ani.
Nu pare o scadere mare; totusi, ea s-ar traduce prin ierni aspre si prelungite, care ar duce la scaderea drastica a recoltelor.
Abia dupa 20 de ani, temperaturile ar creste din nou pana aproape de valoarea medie globala actuala.
Un alt efect dramatic ar fi scaderea cu 20-50% a cantitatii de ozon din staturile superioare ale atmosferei terestre – cea mai drastica reducere a stratului de ozon din toata istoria omenirii. Stratul de ozon ne protejeaza impotriva radiatiilor ultraviolete emise de Soare; reducerea lui ar insemna cresterea cantitatii de ultraviolete care ajunge la suprafata Pamantului – cu pana la 80% in unele puncte, conform modelului computerizat – ceea ce ar mari sansele aparitiei cazurilor de cancer al pielii in segmente largi ale populatiei.
Cantitatea de precipitatii ar scadea, ceea ce, impreuna cu racirea globala, ar duce la cresterea presiunii asupra resurselor de hrana si ar putea declansa o foamete la nivel mondial.
In lume exista azi peste 17.000 de arme nucleare, spun autorii lucrarii; ei spera ca aceste predictii sa incurajeze discutiile asupra dezarmarii nucleare, avand in vedere impactul devastator, la nivelul intregii plante, pe care l-ar avea un conflict cu armament atomic, chiar si unul de dimensiuni relativ modeste.
