Cercetatorii suedezi, cu ochii pe Muntii Rodnei. Aici vad cat de afectata e natura de incalzirea globala

Cercetatorii suedezi, cu ochii pe Muntii Rodnei. Aici vad cat de afectata e natura de incalzirea globala
Cercetatorii suedezi, cu ochii pe Muntii Rodnei. Aici vad cat de afectata e natura de incalzirea globala

In Muntii Rodnei, avem mii de specii de plante de munte, unele care nu se mai gasesc nicaieri in lume, lacuri glaciare, „adevarate ecosisteme naturale ce pot fi studiate si monitorizate in timp”, spune biologul Claudiu Iusan. Toate acestea ii atrag pe cercetatorii din intreaga lume care stau cu ochii pe masiv.

Biologul Claudiu Iusan de la Administratia Parcului National Muntii Rodnei spune ca masivul cel mai important din judetul nostru este in atentia lumii intregi, o multime de cercetatori straini fiind interesati de aria protejata.

„Biodiversitatea ii cam da peste cap. Nu se asteapta ca, in Romania, sa gaseasca un asa potential biologic urias. Noi am avut noroc fiindca nu s-a intervenit prin management. Daca se intampla ca si in alte tari, probabil ca nu aveam biodiversitatea respectiva. Raman uimiti ca avem trei-patru parsi de padure, mii de specii de plante de munte, cateva specii care nu se mai gasesc nicaieri in lume, avem lacuri glaciare, adevarate ecosisteme naturale ce pot fi studiate si monitorizate in timp”, a spus Iusan.

Potrivit acestuia, suedezii fac monitorizari in Muntii Rodnei de mai multi ani tocmai pentru a scoate in evidenta faptul ca incalzirea climatica afecteaza ecosistemele naturale.

„Si acum s-a publicat, nu demult, un articol in revista Nature prin care cercetatori din diverse tari ale lumii au scos in evidenta faptul ca vegetatia alpina devine cotropita de vegetatia subalpina si montana, ceea ce inseamna ca efectele schimbarii climatice se resimt pana in zona alpina si subalpina. Cocosul de mesteacan era mult mai jos si acum singurul refugiu pe care si l-a gasit este zona alpina din Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. Cercetarea ecosistemica e la inceput in lume, insa se vede clar ca unele specii se refugiaza in zona alpina. E singurul refugiu natural. In rest e degradare de habitate, schimbare si asa mai departe”, a spus Claudiu Iusan.

Totodata, Claudiu Iusan a mai spus ca, in partea sudica a masivului, respectiv in zona judetului nostru, traditiile si obiceiurile vechi s-au pastrat mai bine decat in Maramures.

„Din fericire, pot spune ca in partea sudica a masivului (zona Bistrita-Nasaud- n.r.), sunt mai bine pastrate traditiile comparativ cu renumita zona a Maramuresului unde totul a devenit kitsch, si ma refer la zona Borsa, Moisei. Turistii nu mai agreeaza zona aceea. In schimb, Valea Somesului are un potential incredibil pentru agroturism, turism cultural, rural si ecoturism. Are un potential imens si noi pe asta mergem. Incercam sa promovam mesterii populari, traditiile si traditii Rodnaobiceiurile si incercam sa cooptam acesti oameni minunati in promovarea ariei protejate fiindca biodiversitate biologica, dar si culturala, fara ele nu se poate”, a spus Iusan.

De altfel, chiar anul acesta Asociatia Eco Rodna, condusa de Claudiu Iusan, s-a implicat in promovarea traditiilor din zona comunei Rodna incurajand copiii (foto stanga) sa imbrace costumele populare si sa continue sa colinde, mai ales ca acesta ar fi un punct forte pentru noi sa castigam turisti din tara si strainatate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *