Produsele de Craciun din supermarketuri sunt pline de chimicale. Alimentele bio fac legea doar la targurile traditionale . Bucurestenii care au vizitat targul organizat la Muzeul Satului au ascultat colindele lui Stefan Hrusca si au putut cumpara produse ecologice.
produse ecologice la muzeul satului
Faina de grau, zahar cristalizat, grasimi vegetale hidrogenate, gluten vital, enzime, emulsifianti, antioxidanti, oua si inlocuitor de oua, arome artificiale si indulcitori sunt cateva dintre ingredientele cozonacilor Lujerul, pusi pe piata spre deliciul romanilor.

Propionatul de calciu sau E282 pe post de conservant face ca acest cozonac bine crescut si rumenit sa aiba un termen de valabilitate mult mai mare decat unul preparat cu ingrediente naturale.

Si cozonacul Boromir contine multe ingredinte care nu spun mai nimic multora dintre romani, poate doar chimistilor de specialitate.

Cert este ca, doar citind etichetele multi nu-si prea pot da seama ce este natural si ce nu in preparatul respectiv. Pe ambalajul produsului este specificat ca acesta nu contine organisme modificate genetic, dar ca este tratat cu alcool etilic.

Pretul unui kilogram dintr-un astfel de cozonac poate ajunge si la 15 lei.

Cozonac traditional din Bucovina

La sfarsitul acestei saptamani, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, Lucian Nisioi si Mihalea Iacob au venit tocmai din Bucovina, de la Campulung Moldovenesc, sa le vanda bucurestenilor, cozonaci traditionali cu nuca.

Ingredientele: faina de grau, zahar, lapte, oua, ulei. Cozonacii nu contin conservanti, de aceea trebuie consumati pana in preajma Sarbatorilor, nu mai tarziu. La asa un cozonac insa si pretul a fost pe masura: 35 de lei pentru doua kilograme. Bucovinenii nu au plecat insa cu niciun cozonac inapoi.

La numai cateva „casute” distanta, Varga Geza, din Odorheiu Secuiesc, vindea oameni de zapada, ingerasi, braduti si casute, toate din turta dulce. Turta dulce artizanala si aromatizata cu scortisoara, alune sau ciocolata o face in atelierul propriu.

„Turta dulce contine ingrediente naturale, dar poate fi consumata pana in martie anul viitor pentru ca i-am pus miere de albine, un conservant natural”, marturiseste Varga Geza.

Mierea ecologica a lui Ion Datcu

Mierea de albine ecologica nu a lipsit nici ea de la targ. Ion Datcu a venit din Videle, Teleorman cu mierea pe care o obtine in stupi netratati cu substante antibiotice.

i-a amplasat stupina in mijlocul florei spontane, acolo unde nu stropeste nimeni cu substante chimice.

„Eu stau intre niste paduri, intr-un fund de tara”, marturiseste Ion Datcu. Are cam 100 de stupi de care se ocupa zilnic, dedimineata pana seara. „Un stup bun adaposteste si 80.000 de sufletele de albine.

Trebuie sa am grija si sa ma ocup indeaproape de ele”. Ion Datcu spune ca pe timp de iarna ii este mai usor pentru ca albinele sunt in ghemul de iernare.

„Mult de munca voi avea din primavara, atunci cand albinele vor intra in frigurile roitului”, a mai spus apicultorul. Ion Datcu vindea kilogramul de miere ecologica cu 16 lei. La acelasi pret, mierea neecologica poate fi achizitionata din supermarket.

Serbetul natural din fructe

Ion Datcu nu a venit singur la Bucuresti, ci impreuna cu Mioara Stochita, cumnata sa. Ea a adus serbet preparat, nu ca cel din supermarket cu sirop de glucoza, coloranti si arome artificiale, ci cu ingrediente naturale: zahar, glucoza extrasa din porumb si fructe.

„Facem cam cate 5 kilograme odata si special pentru targuri”, ne-a spus Mioara Stochita. „Culoarea serbetului si gustul lui provin de la fructul din care este preparat, totul este natural”, a incheiat ea.

Margarina, periculoasa

Grasimile vegetale hidrogenate se folosesc in industria agroalimentara pentru stabilizarea si conservarea produselor pe timp indelungat.
Consumul mare de grasimi hidrogenate poate creste riscul de producere a bolilor cardiovasculare.
Odata cu consumul abuziv al acizilor grasi „trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.
OMS nu recomanda un consum mai mare de 1% de grasimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.

Produse bio in centrul Bucurestiului

Targul a fost organizat de Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” in colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor si Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio Romania. „A fost ultimul targ organizat in acest an la muzeu”, a spus Georgeta Nitu, secretar general la Bio Romania.

Reprezentanti ai Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica vor fi prezenti, de asemenea, cu produse din zona eco si in Piata Universitatii, pe strada Edgar Quinet, la targul „In tara lui Mos Craciun”, organizat de Primaria Capitalei in perioada 6 decembrie 2008 – 6 ianuarie 2009. „Avem doua casute unde vindem produse bio”, a mai spus Georgeta Nitu.

Casutele de lemn, inchise

Produsele pe care Bio Romania le pune la dispozitia bucurestenilor in aceasta perioada sunt cele de panificatie (faina integrala, biscuiti sau prajituri), lactate (unt, cascaval, branza framantata, cas sau telemea), miere ecologica, polen, propolis, dar si lumanari ornamentale din ceara.

In general, lumanarile puse pe piata zilele acestea nu sunt facute din ceara, ci din parafina, substanta solida incolora, obtinuta in special din petrol.

Desi in Piata Universitatii casutele din lemn sunt asezate una dupa alta, cele mai multe dintre ele sunt inchise in cea mai mare parte a timpului. De exemplu, duminica dupa-amiaza doar cateva dintre ele erau deschise, iar luni dimineata, de asemenea.

NATURAL

Produsele ecologice ale Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio Romania ar trebui sa se comercializeze pe parcursul lunii decembrie, la unele dintre casutele din lemn amplasate in Piata Universitatii.

Aceste casute insa, nu au fost deschise weekendul acesta si nici la inceputul saptamanii

Grasimile vegetale hidrogenate se folosesc in industria agroalimentara pentru stabilizarea si conservarea produselor pe timp indelungat.

Consumul mare de grasimi hidrogenate poate creste riscul de producere a bolilor cardiovasculare.

Odata cu consumul abuziv al acizilor grasi „trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.

OMS nu recomanda un consum mai mare de 1% de grasimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here