Distrugem padurile, ne distrugem viata!

0
63
Distrugem padurile, ne distrugem viata!

Este foarte dificil sa dai un raspuns scurt la intrebarea „ce este padurea” dar se poate spune pe scurt: fara paduri viata pe Pamant ar fi aproape imposibila, atat pentru om cat si pentru alte vietuitoare.
Sa justificam aceasta afirmatie prin exemplificari:

Specialistii in domeniu au scos in evidenta ca padurea este o biocenoza alcatuita dintr-o fitocenoza completa cu arboret, subarboret, semintis, patura vie, microflora si plante inferioare ce se dezvolta impreuna cu vietuitoare de tot felul.

Biocenoza se dezvolta pe un biotopa carui climatop, geotop si edafotop asigura conditiile de existenta ale acesteia.

Padurea mai poate fi denumita si leaganul copilariei umane, locul unde omul a gasit adapost, hrana, imbracamite, refugiu, etc. Este locul de unde omenirea a luat lemnul necesar constructiei de locuinte, de pregatire a hranei, de incalzit, etc.

Poporul roman a considerat padurea: casa, adapost, loc de refugiu, spatiu de visare si poezie, dar al naturii, frate de suflet, etc.

Astazi padurea este apreciata pentru functiile ei multiple si anume:
– producatoare de biomasa vegetala si animala;
– este determinatoare de sanatate a ansamblului de viata a biosferei terestre prin protejarea factorilor fundamentali ai mediului: apa, aer, sol, flora si fauna nu numai in spatiul pe care-l ocupa, ci si in afara acestuia.
Cateva date sunt destul de edificatoare:
Oamenii au nevoie de aer curat nu poluat, au nevoie de oxigen, element chimic indispensabil vietii. Padurile au capacitatea de a produce oxigen prin procesul de fotosinteza. Potrivit calculelor, padurea planetara produce anual in jur de 15 miliarde tone oxigen molecular asigurand in cea mai mare parte reoxigenarea atmosferei. Se stie ca anual se produc circa 23 miliarde tone oxigen de catre: paduri, culturi agricole, ierburi, etc, padurile producand circa 15 miliarde tone.

In acelasi timp, padurile au capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon prin procesul de fotosinteza si care se estimeaza a fi de circa 25 miliarde tone anual. De exemplu, pentru producerea unei tone de masa vegetala, arborii consuma prin procesul de fotosinteza 1,8 t dioxid de carbon si elibereaza 1,4 t oxigen. Un ha de padure produce zilnic 180-200 kg oxigen si consuma 220-280 CO2.
Padurile imbogatesc aerul cu ioni negativi si produc fitoncide care contribuie la combaterea microbilor.
Frunzele arborilor constituie un adevarat filtru retinand pulberile de praf, fum, etc.

Padurile regleaza debitele cursurilor de apa prin :

– retinereain coronament a circa 20-30% din apa ploilor torentiale si care apoi se arunca in aer prin evaporare;
– Litiera ajuta la infiltrarea lenta a apei din precipitatii;
– Este mare consumatoare de apa din sol, prin transpiratia zilnica evitand producerea alunecarilor. Pentru producerea unui kg de material vegetal arborii vehiculeaza in atmosfera 300-1000 l apa;
– Reteaua deasa de radacini fixeaza solul impiedicand procesul de alunecare a terenurilor in panta, etc.
Dar, cu toate beneficiile aduse de padure, in ultimele decenii s-au produs mari dezechilibre in mediul inconjurator. Calamitatile naturale au luat luat proportii atat ca intensitate cat si ca frecventa. Uraganele, tornadele, ploile torentiale, inundatiile, secetele prelungite, etc. Sunt destul de devastatoare. Toate aceste dezastre au culminat in deceniile trecute si continua si in prezent.
Ca urmare, se pune intrebarea, de ce padurile nu-si mai exercita rolul polifunctionale ca alta data?
Raspunsul este simplu: padurile nu mai sunt cele de odinioara, nici macar cele de la mijlocul secolului trecut.
Statisticile arata ca acum cateva secole padurile ocupau 50% din suprafata uscata a globului adica circa 7 miliarde ha. In anul 1960 mai erau circa 4,4 miliarde ha, adica circa 30% din suprafata uscata a Terrei, respectiv 1,30 ha pe cap de locuitor.
In prezent mai sunt circa 3,3 miliarde ha respectiv 0,55 ha pe cap de locuitor.

Ca urmare in ultimele secole s-au pierdut circa 3 miliarde ha iar in prezent pierderea este de circa 200 milioane ha pe deceniu.
Reducerea padurilor planetare se datoreaza mai multor cauze si anume:
– incendii devastatoare provocate fie de fenomene naturale ca trasnete, vulcani, incalzire. Etc fie incendii provocate de om. Cele mai devastatoare au avut loc in ultimul timp in SUA, Spania, Grecia;

– Doboraturi de vant urmate de atacuri de insecte;
– Defrisari pentru a face loc agriculturii sau pentru amplasarea unor constructii sau instalatii de transport (cazul autostrazii amazoniene);
– Defrisari pentru valorificarea masei lemnoase;
In acest sens se poate arata ca oficial consumul de masa lemnoasa a ajuns la cifre alarmante. Astfel, in 1965 a fost de 2,214 miliare mc, in 1998 de 2, 2972 miliarde mc. Romania comunica taiere oficiala (2005) a 15, 777 milioane de mc anual.
Un alt inconvenient il constituie faptul ca unele paduri taiate raman ca suprafata, dar arboretela nou creata nu mai are un rol polifunctional normal; ele sunt tinere si sunt regenerate cu specii derivate, arbusti, etc.
Din nefericire, padurile nu sunt distribuite uniform pe tot globul. Cele mai mari suprafete se gasesc in trei centre, si anume: paduri amazoniene pe 600 mil ha si padurea boreala eurasiatica pe 875 mil ha si padurea boreala americano-canadiana pe 675 mil ha.
De asemeni, nici tarile lumii nu prezinta un procentaj cat decat mai apropiat, astfel:
– In Europa:
Din cele 39 de state independente, pana in prezent pe primele locuri ca procent paduros fata de suprafata tarii se situeaza: Finlanda, cu 62%, Slovacia si Suedia cu 53%, Bosnia 52%, Rusia 45%, Estonia, Letonia 44%, Macedonia 40%, Austria 39%. Pe ultimele locuri se situeaza: Anglia 10%, Olanda 9%, Irlanda 8%, Islanda 1%.
– In Asia:
Procentele cele mai mari se gasesc in Brunei 78%, Cambodjia 67% Japonia 66%, Coreea de Sud 64%, Coreea de Nord 61%, Indonezia 58%, etc. Pe ultimele locuri se situeaza: Azerbaidjan 11%, Iran 7% Kazakstan si Uzbekistan 3%.
– In Africa:
Pe primele locuri se situeaza: Congo cu 77%, Guiana 76%, Camerun 75%, Gabon 74% etc,. Iar pe ultimele locuri Africa de Sud 6,7%, Mauritania si Tunisia 4%, Algeria cu 1,6%.
– America de Nord
Pe primele locuri: Canada cu 45%, SUA 30%. Pe ultimele locuri: Rep. Dominicana 12%, Cuba 9%, Haiti 5%.
-America de Sud
Surinam 91% Guiana 76%, Brazilia si Peru 65%, Ecuador 57%, etc. Pe ultimele locuri: Chile 22%, Argentina 18%, Uruguay 5%
– America Centrala
Belise cu 91%, Honduras 53%, Guatemala 48% Panama 43% etc, iar pe ultimele locuri: Grenada 8%, El Salvador 5,8%, Barbados 1%.
Aceasta este situatia padurilor mondiale, paduri ce dispar ca suprafata in ritm de 200 milioane ha pe deceniu, iar suprafetele raman si regenerate sunt deteriorate ca specie, varsta, consistenta.
Din nefericire si padurile Romaniei au aceeasi soarta. In primul rand sunt putine 27% fond forestier din care 26,2 paduri, locul 20 in Europa. Enorm de putin, tinand cont ca muntii nostri reprezinta 22% din teritoriu, aproximativ 5 milioane ha iar padurile asa cum sunt, mai sunt in jur de 6,35 milioane ha.
Pentru moment precizam doar ca in 1920-1930 a avut loc infiintarea „islazurilor electorale” si anume prin lege s-a dus la defrisarea a 1,3 milioane padure pentru crearea de islazuri. Dupa 10-15 ani acestea s-au transformat in terenuri degradate. In 1962 s-a trecut la defrisarea a mii de km de perdele forestiere de protectie a campurilor agricole. Vom reveni.

Ing. Nicolae Bogdan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here