Camilele sunt celebre pentru abilitatea lor de a supravietui in conditiile fierbinti si secetoase ale desertului, insa un nou studiu arata ca ele au trait, in trecut, intr-un climat mult mai rece.
Cercetarea este publicata in revista Nature Communications.
„Ce este interesant la aceasta poveste este zona: este cea mai nordica zona unde au fost gasite camile”, a declarat dr. Mike Buckley, autorul studiului, profesor la Universitatea Manchester.
Pliocenul de mijloc a fost o perioada calda din istoria Pamantului, dar supravietuirea in zona arctica atunci ar fi fost la fel de grea ca in prezent.
Anticele camile erau nevoite sa supravietuiasca unor ierni lungi si aspre, cu temperaturi extrem de scazute, cu mult sub 0 grade Celsius. Erau furtuni de zapada si luni intregi de intuneric, iar zona arctica era acoperita de paduri.
Cercetatorii stiau, deja, ca speciile de camile au existat si America de Nord, acolo fiind descoperite fosile vechi de 45 de milioane de ani, insa au fost uimiti sa le gaseasca la o latitudine atat de inalta.
De-a lungul a trei expeditii, care au inceput in 2006, cercetatorii de la Canadian Museum of Nature au strans 30 de fragmente care apartineau unui os de picior fosilizat, din Ellesmere Island, in Canada.
Studiul lor arata ca specia era cu circa 30% mai mare decat camilele din ziua de azi, masurand 2,7 metri pana la umeri. Animalul era, insa, destul de asemanator cu cele din prezent, desi ar fi avut o blana mai deasa pentru a-i tine cald.
Pentru mai multe investigatii, echipa a luat colagen – proteina dominanta in oase – din fosile si l-a comparat cu cel gasit in alte fosile si in speciile moderne. „Aceste biomolecule ne spun ca este un stramos direct al camilelor modern”, a declarat dr. Buckley.
„Descoperirea sugereaza ca adaptarea camilelor la desert isi are originea in extrema opusa – climatul foarte rece”, explica cercetatorul.
Expertii cred ca cocoasa camilei, care inmagazineaza grasime si nu apa, asa cum cred multi oameni, i-ar putea oferi rezervele de energie necesare pentru iarna arctica de sase luni.
Ochii ei mari ar fi ajutat-o sa vada in conditii de lumina scazuta, iar picioarele plate ii erau la fel de folositoare sa mearga pe zapada, precum pe nisip.
