Gazele de sist, pericol pentru sanatate si mediu

0
61
Gazele de sist, pericol pentru sanatate si mediu

Un studiu al UE arata ca orice exploatare trebuie sa aiba studiu de impact, iar extractia ar trebui permisa numai sub conditii stricte

Exploatarea gazelor de sist poate duce la contaminarea panzei freatice, a apei de suprafata si a aerului, iar pentru fiecare zacamant trebuie realizat in mod obligatoriu un studiu de impact, potrivit unui raport oficial realizat pentru Uniunea Europeana.

Raportul arata ca riscul de declansare a unor cutremure este redus , dar extractia gazelor neconventionale prin metoda fractionarii hidraulice necesita mult mai mult teren decat extractia gazelor clasice, desi se produce mai putin. De asemenea, se consuma foarte multa apa, se constata un trafic foarte mare pentru pregatirea puturilor si in faza de fractionare, ca si un risc mare pentru biodiversitate.

Fractionarea hidraulica este un procedeu care disloca gazul din roci. Acesta presupune saparea unui put de circa 3 kilometri adancime pana la roca, dupa care se foreaza orizontal si se detoneaza mici incarcaturi explozive, care fisureaza sistul. Ulterior se pompeaza apa la mare presiune, amestecata cu o serie de substante. Acestea mentin fisurile deschise, iar gazul este captat de conducte.

Conditii stricte pentru exploatare
Din cauza problemelor de sanatate si mediu, studiul recomanda ca fractionarea hidraulica sa fie realizata doar sub conditii stricte, si nu la scara industriala. De asemenea, fractionarea ar trebui interzisa in zonele unde apa este folosita pentru baut, scrie EurActiv.com. O propunere asemanatoare a fost facuta saptamana trecuta de Ministerul german al Mediului. Studiul propune revizuirea a opt directive privind evaluarea impactului asupra mediului, tratarea deseurilor, responsabilitatea asupra mediului, deseurile miniere, emisiile industriale, poluarea fonica, calitatea aerului si calitatea apei.

Spre exemplu, legislatia comunitara impune realizarea de studii de impact asupra mediului numai pentru o productie zilnica mai mare de 500.000 de metri cubi de gaz pe zi, standard care depaseste cu mult productia oricarui put de extractie prin fracturare hidraulica. Studiul mai spune ca toate chimicalele folosite ar trebui sa fie facute publice, iar numarul substantelor permise sa fie restrans, iar folosirea lor sa fie monitorizata. Anterior, organizatiile care promoveaza protectia mediului au argumentat ca unele substante injectate sunt cancerigene.

„Scaparile“ de metan accelereaza incalzirea globala
Studiul a mai relevat ca emisii „fugitive“ de metan pot scapa din roca si ulterior pot sa ajunga in apa, pentru ca, in final, sa fie eliminate in atmosfera. Problema este ca metanul este mult mai periculos pentru incalzirea globala decat dioxidul de carbon, accelerand-o.

Directiva privind apele urbane uzate specifica foarte clar ca nu este permisa injectarea de poluanti in rezervele subterane de apa. Raportul specifica insa ca acest lucru este probabil sa se intample in cazul gazelor de sist. Directiva privind deseurile miniere stipuleaza si ea ca lichide continand substante toxice pot curge in straturile geologice si pot ajunge la suprafata. Aceasta este o parte inevitabila a procesului de fractionare, fiind vorba despre fluidul forma din apa si chimicale, care revine la suprafata in proportie de 15%-80%. Un alt studiu va fi facut public de Parlamentul European. Comisia Europeana are optiuni: sa ofere recomandari industriei, sa amendeze legislatia existenta sau sa promoveze o noua directiva. Problema este atat de sensibila, incat lupta va fi grea. Unele state au interzis deja exploatarea gazelor de sist, precum Franta si Bulgaria, iar altele precum Polonia declara ca aceasta este sigura si ca o vor folosi pentru a reduce dependenta de Gazprom.

Exploatare in conditii draconice sau interdictie?
Romania are in vigoare in acest moment un moratoriu in privinta explorarii si exploatarii gazelor de sist. Moratoriul a fost impus imediat ce USL a ajuns la guvernare. Premierul Victor Ponta declara in iunie ca Romania se va ralia la pozitia comuna a Uniunii Europene. Anterior, guvernele PDL au promovat agresiv exploatarea gazelor de sist, ca masura pentru reducerea dependentei de Gazprom. Gigantul american Chevron detine patru perimetre in Romania, din care trei in Dobrogea – pe care le-a castigat in 2010, iar un al patrulea, din zona Barlad, a fost cumparat de la o alta firma.

Proteste de amploare au avut loc in cateva randuri in Barlad, acestea fiind acompaniate si de o serie de manifestatii impotriva gazelor de sist la Vama Veche, Constanta si Bucuresti. Chevron nu are nevoie de acord de mediu pentru colectarea de date seismice, insa are nevoie pentru inceperea forajelor de explorare. Alte doua companii au preluat perimetre special pentru cautarea si extragerea gazelor de sist: MOL – in vestul tarii, NIS – subsidiara sarba a Gazprom si Sterling Resources – in sudul Olteniei. Atat Petrom, cat si Romgaz au anuntat deja ca sunt interesate de explorare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here