Sănătatea ta: 5 secrete ale seminţelor de in. Vezi cum te ajută!
Iernutul lupta in continuare pentru a pastra fondul genetic al legumelor romanesti

Singura institutie de gen din Ardeal, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Iernut, in ciuda greutatilor financiare, lupta in continuare pentru a pastra fondul genetic al legumelor romanesti.

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Iernut, infiintata in anul 1980, apartine Ministerului Agriculturii si face parte din Academia de Stiinte Agricole si Silvice ”Gheorghe Ionescu Sisesti”. Forul superior al Statiunii de la Iernut, care coordoneaza activitatea, este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura si Floricultura Vidra care mai are in subordinea sa si statiunile de cercetare din Bacau si Buzau. ”Acestea sunt statiunile romanesti care produc samanta de legume din Romania. Restul este comert practic, care se aduce din afara. Intr-adevar, noi nu am reusi sa asiguram necesarul daca ni s-ar cere, pentru ca in decursul anilor am ajuns la situatia ca preturile cu care se aducea semintele de afara era mult sub pretul de productie al nostru. Si atunci am fost nevoiti sa oprim aceasta productie in cantitati mari”, povesteste, pentru Transilvania Business, Minerva Heitz, directorul Statiunii de Cercetare Iernut.

O activitate inceputa in forta

Activitatea a inceput pe o suprafata de 300 ha de teren, destinat in totalitate pentru asigurarea de seminte de legume din categorii biologice superioare si zonarea diferitelor soiuri si hibrizi iar in timp, unitatea s-a extins prin constructia a 24 ha sere, o statie miceliu, o ciupercarie cu o capacitate de 300 tone si o statie de conservare. Dupa anul 1995 a inceput declinul unitatii, in urma retrocedarii terenurilor agricole, ajungandu-se astazi ca statiunea sa detina un teren de circa 100 ha. Complexul de sere se intinde pe o suprafata de doar doua hectare. Limitandu-se activitatea la o suprafata mai mica, din productia de cateva sute de kilograme la unele specii precum pastarnac, ceapa rosie, fasole boabe, s-a ajuns la producerea unor cantitati mai mici, de cateva zeci de kilograme. Activitatea este asigurata de 38 de angajati, printre care si ingineri cercetatori.

Produse romanesti, omologate

In prezent, fondul genetic legumicol se mentine la cateva specii precum ardei lung Oranj, ceapa rosie-Rosie de Aries, Ariesana, De Chibed, castraveti tip Cornichon-Ierprem, gulie-Albastru de Iernut, ridichi de vara-Rosie de Iernut, pastarnac-Alb lung, varza de toamna-Mocira, Poiana, Laredia, fasole urcatoare-Madaraseni, pentru care s-a incercat obtinerea de seminte de legume din categorii biologice superioare.
In cursul anului 2011 s-au creat si omologat unele soiuri la speciile de varzoase, pastaioase, bulboase si radacinoase, aflate in diferite stadii de testare. Este vorba de fasole urcatoare de solar Alina si Grasa de Iernut, fasole pitica de camp Lechinta, varza de toamna Covasna, ceapa rosie de Chibed, usturoi Masca, gulie Cuci, si revent Lidia. Aceste soiuri de legume sunt pretabile in zona Transilvaniei, fiindu-le propice climatul din zona noastra, solurile argilo iluviale, curentii mai reci si perioada de luminatie mai scurta.
”Noi pastram samanta romaneasca cu toate greutatile care sunt. Intr-adevar am fost facilitati de statul roman printr-o serie de teme de cercetare care ni s-au dat, chiar daca nu ne ajungeau banii. Dar am reusit sa gasim formula prin care sa supravietuim. Veneau banii mai tarziu, am diminuat salariile, pe perioada de iarna am dat personalul in somaj ca sa putem sa supravietuim si sa mentinem fondul genetic, pe care era pacat sa il pierdem”, spune Minerva Heitz.

Samanta reinnoita o data la trei, patru ani

Fiecare specie de leguma produsa are un anumit termen prin care rezista samanta daca nu este utilizata. ”Samanta pe care o producem noi nu poti sa o pastrezi la infinit in depozit, pentru ca ea isi pierde germinatia. Noi, practic la trei, patru ani, trebuie sa reinnoim baza ca sa nu pierdem samanta respectiva. Aceste seminte au fost testate in decurs de ani buni, prima data pe plan local la noi in statiune, si dupa aceea au fost transmise mai departe pentru omologare”, a explicat directorul statiunii. De asemenea, semintele nu sunt modificate genetic, pentru a fi obtinute legume cu aspect frumos la fel ca acelea din import. Produsele obtinute isi mentin calitatea prin textura si gust. ”Noi mai mult lucram pe partea de mentinere a soiurilor. La noi se transmite numai gena din fruct, care nu este controlata, si de aici calitatea produselor noastre, pornind de la samanta chiar. Nu facem modificari genetice, nu influentam nici productiile. De abia ce le dam ingrasamintele in cursul vegetatiei de vara, nu se umbla cu substante pentru cresterea lor mai rapida”, a asigurat Heitz. Aceasta a explicat ca, semintele folosite pentru noi culturi se recolteaza de la legume sanatoase, care nu prezinta nici o deformatie si sunt conservate pe timpul iernii in locuri special amenajate, intr-un mediu uscat.

Semintele romanesti, tot mai solicitate

In cursul anului 2011 au fost obtinute seminte de la toate speciile de legume cercetate si dezvoltate in statiune. De asemenea, s-au obtinut si cantitati de seminte care au fost valorificate: 80 kg de ceapa rosie, 300 kg pastarnac, 45 kg varza, 30 kg gulie, 50 kg ridichi de vara, 150 kg fasole. Potrivit directorului unitatii, semintele romanesti pot fi achizitionate atat in cantitati mari, pentru care se face comanda incepand din primavara, cat si cantitati mici, de agentii economici pentru comercializare si agricultori. ”In ultimii doi, trei ani sunt multi particulari care ne surprind. Cer la gramaje mici, dar este interes pentru ca a inceput lumea sa stie, sa se axeze pe semintele romanesti”, a mai spus Minerva Heitz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here