Garda Nationala de Mediu /GNM/ monitorizeaza atent problema importurilor de deseuri si in special al deseurilor periculoase, astfel incat tranzactiile de pe piata deseurilor sa se desfasoare in limitele cadrului legal, a dat asigurari noul Comisar-Sef al Garzii, Ovidiu Daescu. Pe de alta parte, conform oficialului, autoritatile de la Bucuresti si-au facut temele in raport cu cerintele europene, desi mai sunt numeroase aspecte de pus la punct. Prioritatile Garzii de Mediu, impactul pe care exploatarile gazelor de sist le-ar putea avea asupra mediului inconjurator, dar si efectele Legii picnicului, la cateva luni de la intrarea sa in vigoare, sunt teme la care seful GNM a raspuns intr-un interviu acordat, in exclusivitate, pentru AGERPRES.
AGERPRES: Ati preluat de aproape doua luni functia de Comisar General al Garzii Nationale de Mediu. A fost o perioada suficient de mare pentru a va crea un punct de vedere despre situatia pe care ati gasit-o in institutie? Cum se prezenta GNM la intrarea in vigoare a mandatului dvs?
Ovidiu Daescu: Dintr-un anumit punct de vedere, lucrurile imi erau cunoscute, intrucat provin din sistem. Este adevarat, insa, ca de la centru ai o alta perspectiva si ca exista, uneori, deosebiri mari atat in problematica de mediu, cat si in eficienta activitatii comisariatelor regionale si judetene. Din pacate, atunci cand am preluat conducerea Garzii Nationale de Mediu am constatat ca activitatea institutiei intrase intr-o oarecare stagnare. E adevarat ca in multe institutii persista o mentalitate paguboasa care face ca atunci cand se schimba conducerea activitatea sa cunoasca discontinuitati. De aceea, inca de la prima intalnire cu comisarii din teritoriu, le-am comunicat faptul ca astept din partea lor o schimbare de mentalitate si, in unele cazuri, o schimbare de conduita. Vreau ca activitatea Garzii Nationale de Mediu sa fie eficienta si sa aiba un ritm sustinut.
AGERPRES: In mod concret, care ar fi planurile dvs referitoare la activitatea viitoare a GNM si ce credeti ca mai trebuie facut? Este suficienta alocarea bugetara pentru activitatea anuala a institutiei pe care o conduceti?
Ovidiu Daescu: Eu cred ca niciun sef de institutie bugetara nu e multumit cu bugetul alocat, in aceasta perioada de austeritate. Dar, in orice conditii, Garda Nationala de Mediu e musai sa functioneze! Si daca se vrea sa se faca treaba, se face treaba, chiar si cu un buget mic. Pe de alta parte, nu va ascund ca voi cere sprijinul doamnei ministru pentru gasirea unor solutii alternative, in asa fel incat sa ne gestionam mai bine resursele si sa nu functionam doar la cota de avarie.
AGERPRES: Predecesorul dvs., domnul Silvian Ionescu, amintea destul de des de problemele pe care Garda le are cu personalul, spunea dansul insuficient pentru derularea unei activitati normale in teritoriu. Impartasiti acest punct de vedere si care este viziunea dvs in acest sens?
Ovidiu Daescu: Da, este adevarat, numarul de oameni pe care il avem este insuficient pentru o activitate normala. Din fericire, exista si oameni deosebiti, dedicati profesiei, care isi fac bine treaba, astfel incat, pe ansamblu, situatia este sub control. Totusi, vreau sa subliniez ca dincolo de numarul insuficient, si structura angajatilor este deficitara, pentru ca ne lipsesc specialisti, adica biologi, chimisti s.a.m.d., oameni de a caror expertiza avem nevoie.
AGERPRES: In acelasi timp, se aducea in prim-plan nevoia de logistica (masini de teren mult prea putine pentru nevoile din teritoriu etc.). Cum comentati acest aspect?
Ovidiu Daescu: E o chestiune deja cronica. Incercam sa rezolvam aceasta problema prin proiecte europene care au prevazute fonduri pentru achizitii de echipamente si vehicule, sau prin parteneriate cu diverse institutii. Este greu de spus, insa, cand vom avea numarul de masini de teren care sa satisfaca nevoile din teritoriu.
AGERPRES: In ce stadiu se mai afla Romania, in prezent, in ceea ce priveste inchiderea gropilor de gunoi neconforme? Suntem in grafic sau avem intarzieri?
Ovidiu Daescu: Suntem in grafic, au sistat activitatea de depozitare a deseurilor atat depozitele rurale, cat si depozitele municipale, la termenele stabilite. Potrivit calendarului pe care l-am stabilit cu Uniunea Europeana, depozitele neconforme urmeaza sa fie inchise, in mod esalonat, pana in 2017. Ca sa va prezint situatia exacta, din totalul celor 101 depozite care trebuie inchise pana in 2017, avem 26 depozite care si-au sistat activitatea in 2010, sase depozite care au fost inchise in 2011, iar pentru 2012, termenul pentru inchiderea a inca 21 de depozite a fost 16 iulie. Din punctul nostru de vedere, nu e greu sa inchidem niste depozite, dar trebuie sa actionam in asa fel incat inainte de sistarea activitatii deponeurilor sa fie rezolvata problema depozitarii deseurilor. Noi putem sa dam amenzi in cazul in care autoritatile locale nu se conformeaza, dar trebuie sa ne asiguram ca aceste deseuri nu vor ajunge pe camp. De aceea, e necesar sa discutam cu primariile in asa fel incat sa fie gasite solutii durabile, nu rezolvari temporare ale problemei.
AGERPRES: S-a comentat destul de mult pe tema decontaminarilor/depoluarilor istorice a unor rezervoare petroliere de pe teritoriul Romaniei. Nu de multa vreme, OMV Petrom a dat in judecata statul roman pentru ca nu a primit banii promisi pentru acest tip de activitate. Concret, care este situatia la acest moment a batalurilor si de cati bani ar fi nevoie pentru rezolvarea problemei?
Ovidiu Daescu: Da, exista un proces intre OMV Petrom, pe de-o parte, si statul roman, reprezentat de Ministerul Mediului, pe de alta parte, pornind de la faptul ca, in urma privatizarii Petrom au rezultat obligatii pentru ambele parti privind decontaminarea terenurilor poluate istoric. In ceea ce priveste sumele de care ar fi nevoie pentru decontaminare, fiind vorba de un proces pe rol, respectiv un litigiu dintre o companie si statul roman, nu putem face declaratii pe aceasta tema. Ceea ce va pot spune este ca operatiunea de decontaminare nu s-a incheiat si ca facem eforturi pentru obtinerea unor fonduri europene cu ajutorul carora sa putem continua aceasta operatiune.
AGERPRES: Din punctul dvs. de vedere, exploatarea gazelor de sist reprezinta un atentat la mediul inconjurator? Care este parerea dvs pe acest subiect?
Ovidiu Daescu: Mai intai si mai intai, trebuie sa recunoastem ca in Romania nu exista, in randurile populatiei, aceeasi preocupare fata de acest subiect ca in tarile occidentale si ca, de foarte multe ori, dupa ce au obtinut avizul de mediu, agentii economici fac in Romania ceea ce n-ar face in alte tari. Eu am retineri fata de o tehnologie care si in Occident are contestatari. Oricum, cred ca Romania trebuie sa aplice niste norme de mediu mai severe, tocmai pentru ca romanii nu sunt foarte constienti de riscurile de mediu. De altfel, doamna ministru Rovana Plumb a atras atentia asupra faptului ca exploatarea gazelor de sist necesita o evaluare corecta si aprofundata inainte ca Guvernul sa ia o decizie si sa treaca la fapte. O asemenea decizie va fi fundamentata pe baza studiilor pe care Uniunea Europeana le are in lucru in acest moment.
AGERPRES: In domeniul gestionarii deseurilor, cum se prezinta cuantumul amenzilor aplicat pana la ora actuala de catre Garda de Mediu? Care este orasul/judetul/compania care a primit cele mai mari amenzi, respectiv cea mai mica sanctiune?
Ovidiu Daescu: Este greu sa va dau asemenea date intrucat domeniul gestionarii deseurilor este foarte vast. In functie de tipul deseurilor, putem vorbi de deseuri industriale, deseuri menajere, deseuri electrice si electronice, deseuri periculoase etc. Ca sa ma refer strict la perioada mandatului meu care a inceput in luna iunie, cea mai importanta sanctiune pe care am aplicat-o de cand am venit la conducerea Garzii de Mediu vizeaza situatia de la depozitul de deseuri Glina, unde, saptamana trecuta, am aplicat amenzi in valoare totala de 115.000 lei. Ceea ce ne preocupa, in acest moment, este problema importurilor de deseuri si in special al deseurilor periculoase, motiv pentru care am dispus intensificarea controalelor, astfel incat tranzactiile de pe piata deseurilor sa se desfasoare in limitele cadrului legal.
AGERPRES: Ce efecte a produs Legea Picnicului in randul populatiei la aproape jumatate de an de intrarea sa in vigoare? De cate spatii cu destinatie speciala pentru picnic ar fi nevoie, sa zicem in Bucuresti, si care este cifra la ora actuala?
Ovidiu Daescu: Intampinam dificultati in aplicarea legii, pentru ca amenajarea spatiilor pentru picnic necesita efort din partea primariilor si un oarecare timp pentru implementare. Garda de Mediu nu poate amenda cetatenii daca nu exista spatii special amenajate, iar motivul invocat adesea de primarii, legat de amenajarea locurilor speciale pentru picnic, este acela ca in bugetele pe anul in curs nu au fost prevazute sumele destinate acestor proiecte. In ceea ce priveste situatia pe Bucuresti, care reflecta activitatea consiliilor locale, va pot spune ca in acest moment exista spatii special amenajate in sectoarele 2, 3, 4 si 6. In sectoarele 1 si 5, dar si in alte locuri din jurul Bucurestiului, urmeaza sa fie organizate spatii speciale pentru picnic in perioada urmatoare. La drept vorbind, nu as putea spune ca gratarele sunt marea problema a mediului in tara noastra, dar aceasta lege are marele merit de a aduce in discutia publica problematica mediului si de aceea este bine ca oamenii sa inceapa sa constientizeze impactul asupra mediului incepand de la chestiuni care se afla la indemana si la intelegerea oricui.
