Prin definitie, alimentele bio sunt 100% sanatoase, pentru ca la obtinerea lor nu se utilizeaza pesticide. Din acest motiv si pretul lor este dublu fata de cel al alimentelor obisnuite. Raportul anual al Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA) arata insa ca pesticidele sunt prezente, bine-mersi, si in produsele bio. In proportii foarte mici, e-adevarat, dar totusi prezente.
In domeniul productiei bio, regulile sunt foarte stricte. Sunt interzise ingrasamintele chimice de sinteza, pesticidele, conservantii artificiali, organismele modificate genetic, hormonii de crestere, antibioticele. Totul se face cat mai natural cu putinta: ca ingrasamant se foloseste gunoiul de grajd, plivitul se face manual, insectele si rozatoarele daunatoare sunt inlaturate nu cu chimicale, ci cu ajutorul pasarilor si capcanelor.
Si daca supravegherea este atat de stricta, este greu de inteles cum 4% din mostrele de produse organice analizate de EFSA au depasit nivelul maxim admis de pesticide. Explicatia ar fi ca solul, apa si aerul din zona fermelor ecologice sunt deja contaminate cu pesticide cu durata mare de viata care au fost interzise cu ani in urma, dar care nu dispar prea usor.
Aceasta explicatie e foarte plauzibila. Analizele au aratat ca, dupa 20 de ani de la utilizare, anumite pesticide sunt prezente inca in sol in concentratii de 30%-50% din concentratia initiala si ca ele ajung fara probleme in plante. Doua dintre cele mai periculoase chimicale sunt cele din grupa DDT (diclodifeniltricloretan) si din grupa HCH (hexaclorciclohexan) care au o perioada de remanenta in sol foarte mare.
Ca urmare, un fermier de buna credinta, care respecta toate procedurile ecologice si care are toate certificarile la zi, poate fi totusi in neregula, in sensul ca produsele sale pot sa contina pesticide. In cantitati foarte mici, dar suficiente pentru a produce in timp efecte ireversibile. Pesticidele se acumuleaza in plante, trec apoi la animale si, prin intermediul produselor de origine animala, ajung in organismul uman unde modifica secventele de ADN si initiaza dezvoltarea a diverse forme de cancer. Si atunci se pune intrebarea:
De ce nu se renunta pur si simplu la folosirea pesticidelor?
Specialistii sunt unanim de acord ca, daca nu s-ar utiliza astfel de substante, productiile agricole ar fi incredibil de mici. Chiar si in conditiile actuale, in care se utilizeaza pesticide, pierderile datorate bolilor si daunatorilor ajung la 30%-40% din recoltele mondiale, ca urmare e usor de anticipat care ar fi situatia daca s-ar renunta complet la ele. Prof. dr. Ovidiu Popescu, seful catedrei de Toxicologie din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara Iasi spune ca: “Principiul fundamental in utilizarea oricarei substante este cel al riscului dinainte asumat. Nicio tara civilizata nu-si asuma riscul sa nu-si poata hrani populatia si, in consecinta, utilizeaza astfel de substante.” Autoritatile au de ales, asadar, intre a infometa populatia si a utiliza pesticide (cu toate riscurile implicite pentru santatatea animalelor si a oamenilor).
Se estimeaza ca pentru 1 $ cheltuit pe pesticide se castiga 4 $ sub forma recoltelor salvate. Asta inseamna ca in S.U.A., de exemplu, daca nu s-ar cheltui anual 10 miliarde $ pe pesticide, insectele si daunatorii ar cauza pierderi de 40 de miliarde $. E un avantaj care trebuie luat in seama, ca si avantajul locurilor de munca numeroase pe care le asigura aceasta piata a productiei si comercializarii de pesticide.
Dezavantajele le-am mentionat deja, ele se refera la impactul negativ asupra sanatatii animalelor si oamenilor, dar si asupra mediului inconjurator. Pesticidele actioneaza la gramada, nu numai asupra insectelor daunatoare, ca urmare ele reduc biodiversitatea, afecteaza polenizarea, distrug habitatul pasarilor. In plus, particulele aflate in aer pot fi purtate de vant in zone unde nu ar trebui sa ajunga. Asa se si explica de ce produsele bio, in ciuda precautiilor fermierilor, nu mai sunt chiar atat de bio.
Totusi, produsele obtinute in urma unui proces din care a fost eliminata folosirea directa a pesticidelor sunt, in mod clar, mai sanatoase. De aici si preocuparea pentru consumul lor, ceea ce face ca in Germania, de exemplu, ele sa acopere 5% din piata alimentara. In Romania produsele bio nu reprezinta decat 1% din alimentele comercializate, potrivit ministerului de resort, iar consumul de astfel de produse este concentrat in Bucuresti.
Vorbim aici strict de produsele certificate ecologic, pentru ca altfel romanii ar putea parea mari amatori de alimente bio. Un studiu realizat de compania de cercetare Cult Market Research arata ca in proportie de 60% ei declara ca achizitioneaza frecvent produse bio, referindu-se de fapt la produsele proaspete cumparate din piata, de la tarani. Un grad de informare exista insa, din moment ce 94% din participantii la sondaj asociaza alimentele ecologice cu produsele sanatoase sau netratate cu pesticide, 92% cred ca acestea nu contin chimicale, iar 84% considera ca ele nu dauneaza mediului.
