Un domeniu ce a cunoscut un avant substantial dupa 2009, dar, in clipa de fata, cu un viitor incert, piata locurilor de munca asa-numite verzi nu poate fi considerata tocmai infloritoare in Romania. Spectrul specializarilor verzi este unul foarte larg, caci vorbim despre domenii diverse unde acestea se manifesta – energie, constructii, transporturi, industrie alimentara, agricultura, dar scopul lor este acelasi: conservarea sau refacerea calitatii mediului.
Specialistii ONU vorbesc de cativa ani buni despre necesitatea asigurarii de locuri de munca verzi pentru o economie durabila, iar in Europa sunt peste 14,6 milioane de persoane care profeseaza, direct sau indirect, in domeniul biodiversitatii. In Romania nu se stie insa cate joburi verzi sunt, nu exista o definitie clara a ceea ce inseamna un job verde si nicio clasificare a acestora. Se adauga o lege controversata a energiei, o lipsa de sprijin din partea factorilor politici si administrativi si astfel rezulta o piata a locurilor de munca verzi destul de palida.
Principalele agentii de plasare si recrutare a fortei de munca din Romania opereaza cu prea putine joburi verzi. ManpowerGroup, agentie de resurse umane, prezenta in Romania din 2003, cu 14 agentii deschise in 9 orase din tara, a intermediat (angajator–angajat) un singur job verde in 2013 si primele luni din 2014.
Compania de resurse umane Lugera The People Republic, companie de recrutare cu activitate pe piata locala din 2001, nu are „pe rol” niciun job verde.
George Butunoiu, consultant in resurse umane si owner al uneia dintre cele mai mari agentii de recrutare a fortei de munca, spune ca si agentia sa a operat cu un singur job in acest domeniu. „Am avut un post de country manager in energie regenerabila. Postul a fost ocupat, dar experienta pe piata muncii din Romania in aceasta arie este inca una firava”, spune Butunoiu.
Energia este unul dintre domeniile care a generat poate cel mai mare flux de joburi verzi, este vorba despre energia eoliana si cea fotovoltaica. A atras consultanti de mediu, ingineri constructori, achizitori de energie sau operatori tehnici, responsabili cu mentenanta si service-ul pentru turbine eoliene si panouri fotovoltaice, care au impanzit mai ales zona de sud a tarii.
In ultimul an insa, multi investitori si-au inchis afacerea in energie regenerabila, iar noi initiative de investitie in domeniu nu prea mai exista. Una dintre explicatii este faptul ca Romania si-a atins deja tinta de energie din surse regenerabile asumata pentru anul 2020, respectiv 24% din consum. O alta este cadrul legislativ fluctuant, in special intrarea in functiune a Ordonantei de Urgenta 994/2013, care vizeaza reducerea numarului de certificate verzi – documente care atesta ca o cantitate de energie electrica este produsa din surse regenerabile de energie, si pentru care producatorii primeau subventii de la stat.
Radu Mihai, inginer constructor in cadrul unei companii care a investit in parcuri eoliene, in judetul Constanta, spune ca jobul sau este momentan in pericol. „S-au inchis foarte multe firme in domeniul energiei regenerabile si in acest moment nu prea apar noi proiecte. Piata muncii in acest domeniu se imparte in specialistii care lucreaza pentru a proiecta si a pune pe picioare aceste parcuri, fie ele eoliene sau fotovoltaice, si cei care se ocupa de mentenanta. Acestia din urma sunt mai putin afectati”, spune Mihai.
Specialistul ne declara ca se va reintoarce probabil in domeniul constructiilor, asa cum fac toti cei care si-au adus abilitatile in ceea ce se cheama un loc de munca verde in energia regenerabila.
De altfel, multe dintre joburile verzi necesita o recalibrare a unor competente existente deja in joburile clasice, in domenii ca amenajarea teritoriului, productia industriala si agricola, colectarea si valorificarea deseurilor.
Ilie Brie, presedintele Centrului de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila (CEDD), un ONG implicat in consultata, comunicare, monitoring si studii legate de mediu, este de parere ca numarul locurilor de munca verzi e in crestere.
„Unele joburi incep sa fie catalogate explicit ca fiind verzi, iar altele sunt impuse de reglementari – de exemplu, posturi care gestioneaza/monitorizeaza fluxurile de productie sau activitatile din administratie, din perspectiva protectiei mediului”, spune Brie.
Desi datele privind piata muncii green nu exista in nicio statistica nationala, un studiu realizat in 2011 de catre asociatia Salvati Dunarea si Delta, in parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje, arata faptul ca numarul de companii din sectorul gestiunii deseurilor a crescut cu aproximativ 50% comparativ cu anul 2009 si erau aproximativ 35.000 de angajati in acest domeniu.
L-am intrebat pe Sorin Cristian Popescu, director general Eco-Rom Ambalaje, care ar fi cel mai intalnit job verde in acest domeniu, al gestiunii deseurilor.
„In acest moment, la nivel national exista peste 2.000 de companii in sectorul reciclarii si gestiunii deseurilor, iar Romania dispune de capacitati de reciclare acoperitoare pentru deseurile generate. Mai mult decat atat, faptul ca industria producatoare de bunuri ambalate isi realizeaza obligatiile de reciclare prin intermediul companiilor de transfer de responsabilitate, cum este si Eco-Rom Ambalaje, a condus la mobilizarea unor cantitati semnificative de deseuri catre reciclare si nu catre gropile de gunoi. Contributia producatorilor s-a manifestat si la nivelul resurselor umane, prin angajarea responsabilului de mediu, care se ocupa inclusiv de gestiunea deseurilor”, a precizat Sorin Cristian Popescu.
Magor Csibi, director de program World Wide Fund for Nature, afirma ca, teoretic, numarul joburilor verzi este in crestere, deoarece „industria energiilor regenerabile a avut o explozie in Romania, generand multe locuri de munca temporare si permanente”. Adauga faptul ca au aparut foarte multe trenduri noi, in aceasta arie, in diverse domenii, de la constructii pana la proiectare, industria deseurilor sau chiar in domeniul conservarii naturii.
Care este atunci problema? De ce aceste posturi nu sunt vizibile pe piata muncii, de ce tragi cu pusca dupa ele pe site-urile de recrutare online, precum BestJobs si Ejobs, de ce marile companii de resurse umane nu „jongleaza” cu ele?
Ilie Brie, presedinte al Centrului de Excelenta in Dezvoltare Durabila, crede ca demersul politic si administrativ in politicile de mediu este deficitar, atat in activitatile industriale sau agricole, cat si in cele legate de serviciile publice.
„Responsabilii ignora sau ezita sa aplice reglementarile in vigoare, fie pentru ca nu iau in serios necesitatea aplicarii acestora, fie, cel mai adesea, pentru ca ele presupun costuri suplimentare pe care nu vreau sau nu pot sa si le asume. Instantele chemate sa aplice legea nu monitorizeaza strict intreaga piata si nu aplica sanctiuni fara exceptie celor care nu respecta regula jocului.” Si Magor Csibi este de parere ca primul loc unde ar putea fi luate masuri pentru a „dezgheta” piata muncii verzi este administratia publica, deoarece este organismul care seteaza trendul de dezvoltare si regulile, iar asta ar schimba radical modul in care sustenabilitatea este perceputa si aplicata.
Exista la acest moment un proiect european dedicat analizei si monitorizarii locurilor de munca verzi in Romania, intitulat Green Jobs, derulat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Intins pe trei ani, proiectul se va finaliza in mai anul acesta, iar raportul final ar trebui sa vina cu cateva date in premiera. Si, poate, cu o definitie care nu exista inca.
Petru Blanariu, director Directia Relatii Internationale, in cadrul ANOFM, si director de proiect Green Jobs: „In primul rand noi va trebui sa luam o decizie cu privire la definirea locului de munca verde. E o tema care nu a fost inca studiata pe deplin. Nimeni nu si-a pus problema pana acum ce e un loc de munca verde, deci nici numarul acestora nu se cunoaste. Ne propunem prin acest proiect sa identificam locurile de munca verzi care exista in Romania si sa facem si propuneri de stimulare si creare de locuri de munca verzi in viitor, din perspectiva serviciului public de ocupare. Am identificat aproximativ 250 de ocupatii care ar putea sa fie verzi”.
In cadrul studiului national, ale carui rezultate vor fi dezvaluite, spune Blanariu, la finalul proiectului, adica in mai, au fost intervievati actori din domeniul public si privat cu privire la subiectul green jobs. Exista insa deja cateva indicii ale acestor rezultate, chiar pe portalul dezvoltat in cadrul proiectului, www.locuridemuncaverzi.ro :
„Ca urmare a cercetarilor desfasurate in vederea elaborarii studiilor mentionate anterior, cat si implementarea altor activitati precum cea anterior mentionata, se poate spune ca, spre deosebire de o mare parte a tarilor membre UE, inca ne confruntam, la nivelul Romaniei, cu o lipsa de cunoastere a domeniului „economiei verzi” atat in randul institutiilor publice, a actorilor sociali, cat si a domeniului privat, iar aceasta lipsa de cunoastere determina la randul ei un interes scazut fata de domeniul abordat. Acest lucru, recunoscut, ba chiar subliniat de diversi participanti la interviuri, este demonstrat si de procentul extrem de scazut (13,1%) de raspuns la chestionarele aplicate pentru elaborarea studiului national”.
