Ministerul Culturii si Cultelor a emis cu ceva vreme in urma un certificat de descarcare de sarcina arheologica, prin care a fost revocat statutul de protectie al Masivului Carnic.
Decizia a fost determinata de intentia celor de la Rosia Montana Gold Corporation de a exploata bogatele rezerve de aur din acest masiv. RMGC ar fi vrut sa stramute localnicii din zona Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Numai ca planurile acestora sunt, cel putin pentru o vreme, dejucate de justitie.
Desi arheologi si institutii experte din Romania si din strainatate au protestat repetat impotriva distrugerii valorilor arheologice de la Rosia Montana pe care acest proiect minier ar cauza-o, s-a continuat cu demersurile. Curtea de Apel Brasov a anulat certificatul de descarcare de sarcina arheologica emis de Ministerul Culturii si Cultelor pentru ca Rosia Montana Gold Corporation sa poata exploata Masivul Carnic de la Rosia Montana. Hotararea Curtii este definitiva si efectul sau este acela ca galeriile romane si preromane unice precum si intregul Masiv Carnic sunt din nou protejate. Curtea a respins de asemenea cererea de interventie in acest caz formulata de Rosia Montana Gold Corporation si a admis cererile de interventie formulate de mai multe ONG-uri din Romania. Masivul Carnic este protejat conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes national. Organizatia non-guvernamentala Alburnus Maior i-a tinut piept ministrului Adrian Iorgulescu si a initiat impotriva ministerului o actiune in instanta in februarie 2004 pentru a demonstra ca nu exista nici o baza stiintifica si legala pentru certificatul de descarcare emis de catre MCC. In acest timp s-a incercat sa se demonstreze ca Masivul Carnic gazduieste vestigii arheologice protejate ca monument istoric de interes national. In acelasi timp, s-a dovedit ca statul roman are obligatia de a lua masuri administrative, tehnice si juridice prin care sa protejeze acest patrimoniu, iar existenta vestigiilor arheologice este incompatibila cu mineritul la suprafata. Victoria de marti este rezultatul unui litigiu care dureaza de patru ani si care a inclus numeroase marturii din partea unor arheologi renumiti in domeniu si din partea unor institutii cu notorietate, precum Academia Romana.
Sursa: Curentul
