Marile greseli de abordare a alimentului ne pot duce la o ineptie, aceea ca in loc de alimente sa avem pe masa noastra medicamente pentru a preveni boala si pentru a avea o calitate deosebita si o longevitate a vietii, sustine directorul Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), Gheorghe Mencinico-p-schi, citat de Mediafax.
Institutiile europene au decis cu cativa ani in urma sa instaureze un cadru reglementar (Regulamentul CE 1924/2006), care sa impuna criterii riguroase de analiza si decizie in privinta comunicarii catre consumatori a beneficiilor nutritionale si pentru sanatate ale alimentelor. Gheorghe Mencinicopschi afirma ca spiritul Regulamentului european este bun, dar ca sunt ignorate aspecte fundamentale, printre care diferenta dintre alimente si medicamente.
Directorul ICA spune ca marea problema este aceea a evaluarii profilului nutritional al alimentului, deoarece un aliment nu este sanatos daca nu este si hranitor. In legislatie se folosesc aceleasi principii de evaluare a alimentului ca si acelea din cazul medicamentelor chimice de sinteza, dar alimentul nu este o substanta chimic pura.
Deosebirile dintre medicamente si alimente sunt evidente. Astfel, alimentele se adreseaza populatiei generale, in timp ce medicamentele se adreseaza doar unui numar limitat de oameni care sufera de o anumita maladie. Alimentul are menirea sa hraneasca organismul si sa-l mentina viu si sanatos, in timp ce medicamentul combate un simptom sau o boala.
RUTE OCOLITOARE
Pe de alta parte, plantele sunt subiectul unor aprige discutii. „Evident, nu exista studii clinice conforme cu protocoalele din domeniul farmaceutic pentru usturoi sau varza. Ba chiar nici pentru apa. Si totusi oricine stie, iar medicii ne tot repeta ca trebuie sa consumam zilnic legume, fructe, apa, ca sa ne mentinem sanatosi.
Cum rezolva EFSA (n.r. – Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara) paradoxul? Pe o -ruta ocolitoare-, de exemplu: -fructul (sa zicem kiwi) este o sursa de vitamina C. Vi-tamina C este necesara pentru buna functionare a sistemului imunitar-. Totusi, nu putem spune direct -kiwi contribuie la buna functionare a sistemului imunitar-. Aceasta su-gereaza si ca orice aliment care e sursa de vitamina C are acelasi beneficiu, lucru complet inexact. In alimente, interactiunile dintre constituenti pot favoriza sau altera biodisponibilitatea, adica potenta, sau anula beneficiul”, explica Mencinicopschi.
RECOMANDATE DE EXPERIENTA ISTORICA
Numeroase alimente sunt recomandate ca preventie sau remedii pentru anumite boli sau tulburari, aici incadrandu-se plante medicinale, fructe, iaurt. „Si totusi cine hotaraste daca un aliment are sau nu beneficii pentru sanatate? Un raspuns este experienta istorica. Transmisa pe firul generatiilor, experienta istorica pune in lumina multe alimente ale caror virtuti -medicinale- sunt si in prezent recunoscute, chiar daca nu intotdeauna explicate de stiinta.
Oricine cunoaste usturoiul ca antimicrobian, dar nimeni nu a facut sau publicat studii clinice facute cu usturoi. Faptul ca populatiile nordice, a caror alimentatie era bazata pe peste de apa rece, erau mai putin afectate de boli cardiovasculare a fost explicat relativ recent, prin conti-nutul ridicat de acizi grasi omega 3 si omega 6. Iar longevitatea exceptionala a bulgarilor de la munte a fost explicata la inceputul secolului al XX-lea de Metchnikov, prin consumul zilnic de iaurt. Metchnikov a dobandit Premiul Nobel pentru Medicina ca recunoastere internationala a valorii si importantei cercetarilor sale despre imunitate”, mai spune directorul ICA. Exista alimente traditionale a caror compozitie nu a fost lamurita nici pana in prezent cum sunt mierea, polenul si multe substante active din plantele medicinale.
Sursa: Jurnalul National
