Sute de persoane au ajuns la spital, dupa ce au consumat pepeni. Desi medicii dau vina pe igiena consumatorilor, unii agricultori spun ca inmultirea problemelor de sanatate are legatura cu cocteilurile de chimicale extrem de toxice cu care sunt tratate fructele si legumele de pe piata.

Un copil din Arad si tatal lui au ajuns la spital, saptamana trecuta, dupa ce au mancat penene. Tot atunci, presa buzoiana semnala aparitia unei “epidemii de boli digestive”asemanatoare enterocolitei, cu voma, greata, diaree, crampe abdominale. Asociat starii de rau, tot pepenele.

La Constanta, numarul persoanelor cu boli digestive a crescut cu 40% in iulie, desi medicii spun ca nu este vorba de focare de infectie. Inspectorii sanitar-veterinari sustin ca trebuie spalata coaja, pentru ca ar putea fi purtatoare de virusuri si bacterii, chiar daca acesti agenti patogeni nu pot fi indepartati doar cu apa. Sunt contrazisi si de cativa mici producatori, care spun ca boala vine direct din miezul plin de “otravurile” cu care sunt tratate plantele.

Dialog cu un producator din judetul Olt, care are la vanzare, intr-o piata din Capitala, doua soiuri de “lubenite”: verzi si vargate. “Cu ce stropiti pepenii?”
”Cu nimic. Am dat o data, dar cu substante d-astea omologate. Da’ de ce ma intrebati?” ”Mi-a fost foarte rau dupa ce am mancat pepene verde. L-am luat de aici din piata, mi-e cam teama sa mai iau. Testati pepenii inainte de a-i aduce la vanzare?” “Pai ce sa-i mai testam, ca mancam si noi din ei. Au avut ploaie si au crescut singuri. Eu nu le-am bagat insecticide si “mancare”cum le dau altii, cand le uda “la picatura”. Eu am dat doar de doua ori cu fungicide, da’ cand erau mici, asa, cat pumnul”, spune omul, convins fiind ca pepenii lui sunt “mai ecologici decat altii”.

Agricultorii care prefera o productie mai mica, dar sanatoasa, afirma ca din dorinta de profit sau din nestiinta, unii producatorii administreaza cantitati mari de pesticide.

“Sunt plini de chimicale: impotriva ciupercilor, a insectelor, pentru crestere sau sa nu le putrezeasca radacina. Prin irigatiile la picatura sunt bagate si pesticide sistemice (n.r. – neonicotinoide), care raman in miez. In alte tari au fost interzise.

Iar “mancarea” inseamna alte chimicale care ii umfla: azot si uree. Dar nu-i mai controleaza nimeni”, ne explica un mic fermier din Teleorman, adaugand ca, de cele mai multe ori, taranii fac tratamente fito-sanitare dupa ureche.

Foarte multi producatori agricoli prefera acest tip de pesticide pentru ca asigura o protectie mai mare impotriva daunatorilor, spre deosebire de asa-numitele pesticide de contact, care pot fi “spalate” de ploaie.

Seful Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Dambovita, Sandu Tolea, a spus pentru Jurnalul National ca “folosite in cantitati mari si fara o regula clara al efectuarii tratamentelor, pesticidele sistemice sunt periculoase. Cand fructul se formeaza, se folosesc doar substante de contact, care se spala. Produsele sistemice intra in fructe si legume si le mentin capacitatea de reactie la boli si daunatori, dar folosite in ultima perioada de rod, dauneaza sanatatii omului. Doar cei inconstienti le folosesc”.

“Producatorii au obligatia sa-si faca autocontrol, iar cand Laboratorul Central sesizeaza ca s-a depasit limita de pesticide, ne autosesizam pe sistemul de alerta rapida, care functioneaza la nivelul tarii”, mai spune Sandu Tolea.

Pe langa “constiinta” fermierilor insa, intr-o tara europeana ar trebui sa functioneze si institutiile statului, precum Politia Fitosanitara, infiintata tocmai pentru a veghea la siguranta alimentelor de pe piata.

In 2015, ANSVSA a analizat 40 probe de pepene galben si verde, “probe corespunzatoare din punct de vedere al nivelului de pesticide”, ne-au comunicat reprezentantii ANSVSA. De altfel, potrivit autoritatii sanitar-veterinare, toate cele 159 de probe de pepeni verificate in ultimii trei ani – inclusiv pentru cei din import – au fost “corespunzatoare”.

537 de lei trebuie sa platesti pentru verificarea chimicalelor dintr-un fruct

In Capitala, consumatorii pot testa fructele cumparate la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale din cadrul Laboratorului Central Fitosanitar. Insa, asta inseamna timp pierdut, drumuri, mai ales, o “gaura” considerabila in portofel. “Trebuie sa aduceti o proba la laborator, minimum un kilogram, si sa faceti o cerere. Analiza se plateste. Determinam 250 de substante active per proba, iar analiza costa 537 de lei pe fruct.

Pesticide sunt foarte multe. Din ce testam noi, pepenii nu au probleme. In struguri se mai gasesc, se fac mai multe tratamente. Atunci cand se gasesc pesticide, persoanele care le administreaza nu respecta nici doza, nici perioada de pauza inainte de recoltare”, ni s-a explicat de la Laboratorul Central Fitosanitar.

Desi scumpa, testarea nu ofera siguranta. Laboratoarele fac analize doar pentru 250 de pesticide, desi, conform Catalogulului electronic al produselor de uz fitosanitar omologate in Romania, exista 610 produse aprobate. Pe langa acestea, produsele ilegale – chiar si cele interzise de peste 20 de ani, ca DDT-ul – pot fi procurate foarte usor.

“In Romania este destul de frecventa practica folosirii de pesticide comercializate ilegal. Acestea sunt: (1) aduse prin micul trafic de frontiera din tarile limitrofe, (2) provenite din stocurile de pesticide expirate (inclusiv din stocurile de DDT!), (3) extrase din haldele de deseuri ale unor combinate chimice.

Folosirea pesticidelor comercializate ilegal (mai ales a celor din categoria 2 si 3) are consecinte extrem de grave”, se arata intr-un document postat pe site-ul Institutului National De Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti.

Zeci de tone de substante periculoase, confiscate in acest an

In februarie, peste trei tone de pesticide din Cehia, introduse in tara fara documente de provenienta, au fost confiscate de politistii de frontiera de la Nadlac. In perioada martie – aprilie, alte aproximativ noua tone de pesticide solide si inca 11.000 de litri de pesticide lichide au fost confiscate de politisti de la firmelele autorizate sa produca, sa vanda si sa utilizeze astfel de produse. 85 de dosare penale au fost intocmite atunci, in conditiile in care, aceste substante prezinta „riscuri majore de producere a unor evenimente grave pentru sanatatea populatiei si mediul inconjurator”. Alti 80 de litri de pesticide contrafacute au fost confiscate, in luna mai, de la o firma din Craiova deja anchetata penal pentru comercializarea acestor substante periculoase.

Mii de cazuri de boli diareice cu cauze necunoscute

In prima jumatate a lunii iulie, odata cu aparitia gramezilor de pepeni in piete, a crescut semnificativ si numarul pacienti cu probleme digestive. Conform ultimului raport al Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cele aproape 3.000 de cazuri de boli diareice acute (BDA) inregistrate la nivel national in saptamana 6-12 iulie, peste 1.600 de pacienti au avut nevoie de internare. Peste 85% dintre cazuri au “etiologie neprecizata”. Altfel spus, nu se cunosc cauzele si factorii care au dus la aparitia bolii, acestea neregasindu-se printre agentii care provoaca frecvent afectiuni digestive (Salmonella, E. coli, Yersinia, Campylobacter, Shigella, Giardia sau Rotavirus).

Interzise in UE, folosite in Romania

Aparute pe piata europeana in anii 2000, pesticidele neonicotinoide au fost considerate salvatoare pentru plante, avand o eficienta mult mai mare, insa efectele nefaste asupra mediului inconjurator sau sanatatii umane au fost subestimate.

In urma unui studiu publicat de Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), in 2013, Comisia Europeana a interzis folosirea a trei pesticide din clasa neonicotinoidelor – Clotianidin, Imidaclorpid si Tiametoxam – insa oficialii din Ministerul Agriculturii au cerut o derogare de la aceste prevederii, pe teritoriul Romaniei fiind folosite in continuare.

Apicultorii romani spun ca utilizarea pesticidelor de ultima generatie a depopulat familiile de albine din 33 de judete. Atat asociatiile de apicultori, cat si organizatia Greenpeace, au lansat petitii online pentru interzicerea neonicotinoidelor si au cerut autoritatilor romane sa respecte legislatia europeana.

Organele vitale devin depozite de chimicale 

In functie de toleranta genetica a fiecaruia, efectele acestui tip de pesticide se vad in timp si sunt mult mai grave. Cercetarile au aratat ca sunt neurotoxice si pot provoca perturbari in sistemul neurologic uman.

Particulele patrund in organism si, prin intermediul sangelui si a sistemului limfatic ajung si se acumuleaza in organe vitale ale omului, precum creierul, splina, ficatul si inima. Printre cele mai cunoscute si unul dintre cele mai toxice insecticide sistemice este Furadanul (sau carbofuranul).

Percloratul este o alta substanta care a fost gasita in cantitati tot mai mari atat in legume si fructe, cat si in apa, reprezentand un pericol imens mai ales in cazul copiilor.

Recent, Comisia Europeana a atras atentia ca au fost depistate niveluri ridicate de perclorati la pepeni, dovlecei, castraveti sau la legumele cu frunze – in special la cele cultivate in sere – si a recomandat statelor membre sa foloseasca anumite analize pentru a depista concentratiile de perclorati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here