Guvernul a discutat despre necesitatea finantarii unor proiecte de protectia mediului in zonele limitrofe
Dupa ani de tergiversare, a fost nevoie de o criza economica pentru ca politicienii sa recunoasca importanta canalului Siret-Baragan, o constructie magistrala proiectata sa traverseze si Buzaul, care ar putea insemna salvarea agriculturii locale. Sumele pentru construirea canalului sunt imense si ar putea fi acoperite fie din fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat. Lucrurile se misca insa foarte incet. Responsabilii de la Bucuresti spun ca lucrarile la Canalul Siret-Baragan vor fi reluate anul acesta, dupa ce Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) i-a fost alocata o suma cu 500 de milioane de euro mai mare decat cea din 2012, o parte din acesti bani urmand a fi destinata continuarii lucrarilor la Canalul Siret- Baragan, sistem care, dupa finalizare, ar putea asigura irigarea a 700.000 de hectare de teren agricol. Pentru realizarea lucrarilor la Canalul Siret-Baragan ar fi insa nevoie de 2,5 miliarde de euro, iar investitiile pot fi continuate doar printr-un parteneriat public-privat, efortul financiar pentru statul roman fiind mult prea mare. Pana la identificarea surselor de finantare, Guvernul a discutat despre necesitatea finantarii unor proiecte de protectia mediului in zonele limitrofe Canalului Siret – Baragan. La sfarsitul anului trecut, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a prezentat o Nota in sedinta de Guvern din decembrie, cu aceste investitii necesare. In realizarea documentului s-a plecat de la premisa ca sunt necesare lucrarile de combatere a eroziunii solului, in aceasta zona, precum si inlaturarea unor fenomene precum alunecari si prabusiri de terenuri, inundatii.
In toamna anului 2012, un grup de intreprinzatori americani, care doresc sa investeasca in Canalul Siret – Baragan, au verificat stadiul lucrarilor la acest obiectiv. Americanii vor sa finanteze un studiu de fezabilitate privind oportunitatea realizarii acestei investitii, iar in baza acestui studiu sa investeasca efectiv in realizarea Canalului Siret-Baragan. Oamenii de afaceri americani s-au aratat interesati sa investeasca insa doar in primul tronson al canalului, respectiv 50 de kilometri de canal de pe raza judetului Vrancea. De acest proiect s-a aratat interesata, anul trecut, si compania China National Agricultural Group Corporation.
Canalul Siret-Baragan ar permite irigarea a 700 de mii de hectare de teren
Canalul reprezinta o investitie de mare amploare, estimata la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluari facute inca din 2003 si care includ si sistemele de irigatii. Doar realizarea canalului implica costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigatii alte 2,8 miliarde euro. Potrivit specialistilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din judetele Vrancea, Buzau, Braila, Ialomita si Calarasi. Canalul va reduce simtitor costurile cu energia electrica folosita la irigatii si va face posibila aducerea apei pe terenuri neirigate in prezent. In plus, proiectul Canalului Siret-Baragan are si potential turistic, prin cele cinci porturi ce ar putea fi construite pe canal, in orasele Marasesti, Focsani, Ramnicu Sarat, Buzau si la Dridu. Constructia primului tronson al Canalului Siret-Baragan a inceput in 1987, in lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judetului Vrancea, asigurand apa pentru irigarea unei suprafete de 154.283 hectare. Pana in prezent, au fost construiti 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare aproximativ 350 milioane euro.
Rezolvare cu 1,5 miliarde de euro
In judetul Buzau, canalul de irigatii cu amenajarile aferente ar costa cam un miliard si jumatate de euro, dar efectele construirii lui merita toti banii. Productiile agricole nu ar mai sta la mana naturii, zootehnia s-ar putea dezvolta prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale si, nu in ultimul rand, canalul ar servi inclusiv pentru transport naval, mult mai ieftin si eficient. Astfel, pentru Buzau, realizarea canalului ar insemna beneficii imense, dar si costuri pe masura. Practic, numai pentru tronsonul care traverseaza Buzaul, ar trebui sa se cheltuiasca circa un miliard si jumatate de euro. „Acest canal magistral in judetul Buzau are o lungime de aproximativ 80 de kilometri. Realizarea canalului ar costa aproape 300 de milioane de euro, iar infiintarea celor cinci sisteme noi de irigatii s-ar duce undeva la circa 1,2 miliarde de euro”, preciza inginerul Claudiu Carpen, fost director al ANIF Buzau.
Cele mai mari probleme ar fi in Buzau
Statul a incercat sa pregateasca terenul pentru a da unda verde constructiei, dar s-a poticnit in incercarile de expropriere. Acesta ar fi fost se pare motivul pentru care Buzaul nu a fost inca inclus pe lista pentru reluarea licitatiilor in vederea inceperii lucrarilor de constructie a canalului. Unii proprietari au aflat ca magistrala ar urma sa treaca pe terenurile lor si au crescut preturile mult peste valoarea de piata. Astfel de probleme ar mai fi si in Ialomita, insa la noi sunt cele mai mari. Pentru agricultura, efectele realizarii canalului ar fi cu adevarat spectaculoase. S-ar putea dezvolta industria viei si vinului, zootehnia ar lua avant prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale si, nu in ultimul, canalul ar putea servi transporturilor comerciale si de agrement. Printre alte beneficii ale canalului de irigatii Siret-Baragan se numara si o mai buna gestionare a riscului de inundatii. Practic, noul canal ar putea prelua o buna parte din apa raului Siret, evitandu-se astfel riscul unor viituri catastrofale.
