Energia electrica are o importanta vitala pentru dezvoltarea economico-sociala a lumii contemporane ,consumul de energie electrica fiind indispensabil tuturor sectoarelor de activitate. Cresterea nivelului vietii materiale si spirituale a populatiei mondiale, a nsecetaivelului civilizatiei urbane sau rurale,este strans legata de productia si consumul de energie electrica, acestea devenind un indicator al aprecierii stadiului dezvoltarii economico-sociale si al standardului de viata.

Astfel, in functie de sursele primare energetice utilizate se disting mai multe tipuri de centrale electrice : termocentrale , hidrocentrale , atomocentrale , centrale geotermice ,mareomotrice ,eoliene , solare ,termomarine, etc.
Astazi, modificarile climatice au rol important in exploatarea acestor resurse neconventionale. Exista destule informatii cu privire la principalele modificari climatice care au loc astazi. Astfel,mai multe rapoarte asupra ghetii care se topeste,se concentreaza, de obicei, asupra unor anume ghetari sau paturi de gheata,dar gheata se topeste aproape pretutindeni. Secarea apelor este,de asemenea, un anunt prezent in toate mijloacele de informare,avand ca principala cauza ultimii 14 ani – cei mai fierbinti- situati dupa 1980. Asadar, unele dintre marile fluvii ale lumii , printre care si Colorado, sunt secate complet si nu mai ajung la mare .

Acviferele seaca pe toate continentele, iar pe masura ce populatia devine mai numeroasa si venitul creste ,in multe tari cererea de apa depaseste capacitatea lor de alimentare. Tarile care au bani sapa puturi mai adanci,coborand si mai mult cotele apelor curgatoare .
Situatia generala promite sa devina mult mai precara,dupa ce in 2050 suplimentul mondial de 3.2 mld. de locuitori sa vor fi nascut in tarile care deja se confrunta cu lipsa de apa. Temperatura este in continua crestere din cauza crearii efectului de sera – incalzire rezultata in urma cresterii concentratiei atmosferice de gaze care acumuleaza caldura, in special, bioxidul de carbon. Cresterea sa provine din doua surse : arderea combustibililor fosili(in fiecare an ,mai mult de 6 mld. de tone de carbon sunt eliberate in atmosfera din arderea combustibililor fosili) si a despaduririi(in ultimii ani, Pamantul a pierdut annual, 9 mil. de hectare de padure).

Padurile stocheaza pe putin de 20 de ori maimult carbon pe hectar in raport cu terenurile agricole. Daca pierderea neta depaduri ar fi fost eliminate, aceasta sursa de emisie de carbon ar disparea. Totodata, se prevede si faptul ca incalzirea globala ar fi mai rapida in urmatorul secol. In cazul in care concentratia de CO2 din atmosfera a atins dublul nivelului preindustrial la sfarsitul secolului trecut, se prevede o crestere a temperaturii medii a globului cu 1.4-5.8 grade C. Incalzirea continua a globului va conduce la evenimente climaterice extreme, cum ar fi valorile record de caldura, topirea ghetii, ridicarea nivelului marii si furtuni mult mai pustiitoare. Cresterea prevazuta a temperaturii nu va fi distribuita in mod egal pe suprafata pamantului, ci va fi mai mare deasupra uscatului decat deasupra oceanelor si mai mare la latitudini inalte decat in zona ecuatoriala.

Astfel, cercetatorii au descoperit ca o usoara ridicare a temperaturii, fie si cu 1-2 grade C in regiunile montane poate modifica dramatic dozajul precipitatiilor , marind procentul de precipitatii sub forma de ploaie in detrimentul celor sub forma de zapada. Ca rezultat, vor cadea mai multe ploi in sezonul ploios, se va reduce masa de gheata si zapada si se va topi mai putina zapada pentru alimentarea raurilor in sezonul secetos.
Asadar, nu trebuie sa contemplam cu nepasare in timp ce acest tablou se multiplica, fiind timpul sa stabilizam nivelul atmosferic al CO2, inainte ca emisiile de carbon sa conduca la schimbari necontrolabile ale climei.

Nivelul marii este un indicator sensibil al incalzirii globului, deoarece el este afectat atat de ridicarea temperaturii cat si de topirea ghetarilor terestri. Contributia celor doua surse la ridicarea nivelului Oceanului planetar sunt estimate a fi practic la fel.
Cresterea temperaturii si intensitatea furtunilor sunt corelate direct. Pe masura ce creste temperatura la suprafata solului, in special in zonele tropicale si subtropicale, radiatia termica suplimentara in atmosfera provoaca furtuni mai distrugatoare. Printer acestea se numara uraganul Andrew (1992, Florida) care a distrus 60.000 de locuinte si alte cladiri, provocand pagube de circa 30 de miliarde de dolari si limitand pierderile de vieti omenesti la 65 . Sase ani mai tarziu, uraganul Georges a fost oprit departe de coasta Americii Central printr-un sistem de inalta presiune ce i-a blocat deplasarea normala catre nord.

In acest moment, nimeni nu stie de cate ori se va multiplica aceasta tendinta in secolul al XXI-lea, dar pare destul de probabil ca daca ne continuam activitatile in acelasi mod si daca distructivitatea va depasi mult nivelul prezent, tot asa riscul este mai mare decat cea din trecutul apropiat . Riscul este ca pretul infruntarii acestor catastrofe induse de om, mai devastatoare ca oricand , ar putea depasi complet unele societati, conducand la declinul lor economic.
O manifestare a deficitului de apa la suprafata o reprezinta raurile secate. Cateva dintre fluviile majore ale planetei fie seaca total o parte a anului, nemaiajungand sa se verse in mare, fie le ramane foarte putina apa la confluenta cu marea.
Cand fluviile seaca, ecosistemele lor marine sunt distruse . Uneori sunt afectate si estuarele , un exemplu in acest sens fiind si fluviul Colorado, cand se varsa in golful Californiei, reprezenta suportul unei largi zone piscicole si al catorva sute de familii de indieni Cocopa.
Odata cu secarea marilor fluvii, cotele apelor scad pe toate continentele din cauza ca cererea de apa exceed productia suportabila a acviferelor. Pomparea excesiva este un fenomen nou, in mare parte, caracteristic ultimei jumatati de secol. Am dobandit capacitatea de a extrage mai repede apa din acvifere decat se aduna la loc din precipitatii, doar dupa realizarea pompelor diesel si electrice de mare putere.

Asadar, resursele naturale ale Terrei reprezinta un ansamblu de posibilitati pe care planeta noastra si mediul inconjurator le pun la dispozitia oamenilor. Ele pot fi utilizate sau nu, dar acestea exista indiferent de oameni . De aceea, resursele au un character „dat”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here