Stapinul mierii si sucurilor eco

S-a apucat de apicultura de nevoie, pentru a-si suplimenta veniturile, si a ajuns unul dintre cei mai mari exportatori de miere naturala si ecologica din Romania.
suc si miere eco
Traian Dobre, din Baicoi, judetul Prahova, nu o sa incerce sa te vrajeasca prin faptul ca s-a apucat de apicultura din pasiune. Omul recunoaste pe un ton apasat ca a intrat in 1992 in industria apiculturii pentru ca nu ii ajungeau veniturile. „A trebuit sa imi suplimentez salariul cu ceva. Pentru ca am anumite afectiuni, nu pot sa dau cu sapa. Iar cresterea animalelor mi-ar fi mincat prea mult timp. Asa ca albina a fost cea mai potrivita solutie”, povesteste patronul firmei Tremot Dobre si Fiii. O solutie care l-a adus acum in topul celor mai mari exportatori de miere din Romania.

Un mod de viata

In 1995 s-a hotarit sa incerce si drumuri mai putin batute… A fost printre primii apicultori care au trecut si la productia ecologica. „Noi oricum imbratisasem in familie acest mod de alimentatie de ceva vreme. Produsele pe care le consumam acasa sint in proportie de 90% ecologice. Eu cumpar doar peste, in nici un caz salam, mezeluri sau alte preparate din carne. Preferam sa ne crestem gaini in gopodarie in mod ecologic si vacile pentru lapte la fel si sa consumam produse numai de la ele”, spune Dobre.

Exportul e de baza

SC Tremot Dobre si Fiii a ajuns sa produca in prezent intre 1.500 si 2.800 de tone de miere intr-un an, din care circa 300 de tone miere eco, dar si faguri, ceara, propolis, polen. Marele regret al lui Dobre este ca marfa sa nu are cautarea pe care si-ar dori-o pe piata romaneasca. Spune ca oamenii, nefiind informati, prefera sa consume in continuare preponderent zahar, cu toate ca acesta nu este sanatos. Asa se face ca in prezent, 95 de procente productia lui – miere eco si naturala – merg la export, in special in:

Germania, Anglia, Polonia, Spania. „Este pacat ca strainii se pot bucura de produsele noastre care nu au conservanti, in timp ce copiii nostri se indoapa cu zahar, care este mai daunator decit bombele. Dar daca in tara noastra se arata la televizor numai crime si dezastre… in loc sa vorbeasca despre sanatate, cind vedeti si dumneavoastra ce succes a avut tirgul acesta” (n.r. – Tirgul Eco organizat de Jurnalul National), a atras atentia Traian Dobre. Insa are si pe meleagurile noastre clienti fideli. „Avem oameni care ne stiu de acum patru ani si ne cauta pe la toate evenimentele la care am participat si cumpara cu baxurile, nu cu borcanul. Cumpara 20-30 de borcane si tot ei ne-au sfatuit sa aducem la caldaruse, la 1,5, 4 si 7 kilograme. Si noua ne convine, pentru ca reducem costurile si manopera, si in felul acesta putem sa reducem si pretul”, spune Dobre.

Unul dintre motivele succesului afacerii lui Dobre il constiuie si sortimente inedite de miere pe care le comercializeaza, cum ar fi miere cu menta, miere din lucerna. Secretul acestor sortimente il constituie locatia stupilor: „Eu sint acum cu stupii in Delta Dunarii, la Dunavat, unde stau la cules de menta si flora spontana de Delta. De aceea am si acest sortiment, care se numeste miere de Delta Dunarii cu menta. Dar am apicultori in zona de lunca, Balta Brailei, Balta Ialomitei, anumite lacuri limitrofe Dunarii”.

Sucuri certificate

Tremot si-a largit de curind gama de produse ecologice cu siropuri de catina, de macese sau alte fructe salbatice, conservate cu miere bio. Aceste sucuri sint facute din pulpa de fructa extrasa cu un aparat special, amestecata cu mierea ecologica. Este simplu, insa comporta anumite faze tehnologice pe care Dobre le-a studiat atent. Neavind nici un fel de tratament termic sau adaosuri de conservanti, aceste sucuri nu rezista decit la frigider. Un alt produs din gama eco este crema taraneasca din propolis si ceara, spune Dobre. Aceasta crema este facuta dupa o reteta de la o batrinica de vreo 80 de ani din Dolj, tot neam de stupar.

„Este practic un amestec de ceara 100% naturala, ulei de masline presat la rece si propolis si alte ingredinente mai marunte pe care nu vi le spun, pentru ca reprezinta secretul nostru. Crema este buna pentru vindecarea arsurilor, genunchi, calciie, coate, mini crapate, rani”, povesteste Traian Dobre.

Despre apicultura fara chimicale

Perioada de conversie de la apicultura conventionala la cea bio este de un an. In acest interval, mierea, ceara, propolisul si celelalte produse apicole obtinute nu pot fi vindute ca ecologice, desi regulile de productie ecologice trebuie respectate cu sfintenie. Aceste reguli, prevazute in Normelor Metodologice de aplicare a OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, prevad ca amplasarea stupinelor trebuie sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum si de apa, si ca pe o raza de 3 km de jur-imprejur aceste surse sint constituite esential din culturi ecologice sau din culturi care sint supuse la tratamente cu incidenta scazuta asupra mediului. De asemenea, trebuie sa se mentina o distanta suficienta fata de toate sursele de poluare. Oricum, ultimul cuvint cu privire la amplasament apartine organismului de certificare.

Atunci cind albinele din stupinele ecologice se imbolnavesc, ele trebuie tratate imediat. Insa numai cu produse fitoterapeutice si homeopatice. Antibioticele si alte tratamente medicamentoase se pot folosi numai cind „leacurile naturiste” se dovedesc ineficiente, numai sub control veterinar si cu avizul organismului de certificare. Coloniile „contaminate” cu antibiotice trebuie izolate si, dupa vindecare, supuse perioadei de conversie de un an.

Reguli de etichetare a produselor

Cum putem sti daca un produs este eco sau nu? Potrivit legislatiei, eticheta produselor ecologice trebuie sa contina in plus fata de mentiunile obligatorii de pe eticheta oricarui aliment conventional referirea la modul de productie eco si numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat controlul unitatii si a eliberat certificatul de produs ecologic. Codul organismelor acreditate de Ministerul Agriculturii este RO-ECO, urmat de un grup de cifre: de la 001 pina la 015. De asemenea, pe eticheta produselor ecologice romanesti apare si sigla nationala a agriculturii ecologice – „ae”, ce reprezinta o garantie in plus. Insa nu toti producatorii autohtoni o folosesc, din pacate.

Produsele ecologice de import pot fi deosebite de alimentele conventionale, in primul rind prin siglele de pe ambalaj. Acestea pot fi: Bio, 100% Bio, Oko, organic, 100% organic, organic food. Si pe ambalajele acestora trebuie sa se regaseasca datele de identificare ale organismului de control. Pe unele dintre produsele de import apare logo-ul comunitar bio (organic sau ecologic): o stampila rotunda, cu zimti pe margine, cu reprezentarea grafica a unui spic de griu inconjurat de 12 stelute.

Produsele inscriptionate cu „100% ecologic” trebuie sa contina doar ingrediente ecologice. Alimentele etichetate simplu „ecologic” trebuie sa contina cel putin 95% ingrediente ecologice.

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *