Stop „Rosia Montana”!

0
142
Stop „Rosia Montana”!

Sanatatea locuitorilor din Muntii Apuseni si valorile culturale au primat in fata intereselor politico-economice • Rezultatul referendumului pentru reluarea proiectului „Rosia Montana” nu a fost in concordanta cu dorinta presedintelui Traian Basescu • Cvorumul necesar validarii consultarii populare nu a fost indeplinit

Interesele politice si relatiile de prietenie cu oficialitatile de peste hotare au primat, deseori, in timpul mandatelor lui Traian Basescu, in fata bunastarii populatiei Romaniei. Presedintele tarii nu a avut nicio retinere in a face lobby pentru favorurile economice acordate aliatilor sai politici, punand chiar presiune asupra cetatenilor sau guvernantilor cu putere de decizie. Asa cum a fost si cazul Combinatului Oltchim, pe care Traian Basescu dorea sa il vanda nemtilor Angelei Merkel, pe mai nimic, o situatie asemanatoare este cea de la Rosia Montana. Presedintele a facut lobby, a insistat, a pus presiune, a incercat sa impuna chiar, dar tot nu a reusit. Motii au decis: proiectul „Rosia Montana” nu va fi reluat.

Populatia din Muntii Apuseni a pus in balanta confortul financiar pe care l-ar oferi un loc de munca, pe de o parte, si conservarea sanatatii si a valorilor culturale, pe de alta parte. Impactul avut de explicatiile din mass-media – cele ale specialistilor in probleme de mediu, ale sociologilor si ale personalitatilor culturale – asupra localnicilor din Apuseni a fost in defavoarea intereselor politico-economice. Pentru ca proiectul „Rosia Montana” sa fie reluat, trebuia, ca prima conditie, sa isi exprime votul, in contextul referendumului local, jumatate plus unu din numarul de alegatori din 35 de localitati ale judetului Alba. Cvorumul nu a fost, insa, atins, ceea ce inseamna ca activitatile miniere nu vor fi reincepute in Muntii Apuseni.

Locuri de munca – DA, cianura de sodiu – BA

In preajma alegerilor parlamentare si, implicit, a acestui referendum local, televiziunile difuzau tot mai des spoturi publicitare in favoarea proiectului „Rosia Montana”. Actorii filmuletelor media apelau la concetateni sa voteze pentru crearea de noi locuri de munca, punand in lumina doar aspectul pozitiv al proiectului. Despre poluarea cu cianura de sodiu (NaCN), niciun cuvant insa. Aceeasi omisiune si in ceea ce priveste chiar modul de formulare a intrebarii oficiale adresate la referendum oamenilor direct afectati: „Sunteti de acord cu repornirea mineritului in Muntii Apuseni si a exploatǎrii de la Rosia Montanǎ?”. Asa cum se poate lesne observa, nici in acest context nu se pomeneste despre riscul la care s-ar fi expus locuitorii din Muntii Apuseni, din cauza modalitatii prin care ar urma sa fie extrase metalele rare.

Localnicii insa nu s-au lasat influentati si nu au uitat de legatura indisolubila dintre reluarea activitatii de minerit la Rosia Montana si mult controversata metoda de extractie, care presupune utilizarea de cianuri. Pentru ca altfel, nimic nu i-ar fi impiedicat sa se prezinte la referendum in numar suficient pentru indeplinirea cvorumului si, astfel, sa accepte proiectul.

Nu aurul este miza

Disputele clasei politice si temele abordate de mass-media au lasat sa se inteleaga ca principala bogatie de la Rosia Montana este aurul, in timp ce pericolul cel mare il reprezinta poluarea cu cianuri. ZIUAnews a dezvaluit, intr-un numar anterior, care este, de fapt, miza proiectului „Rosia Montana”. Metalele rare – aurul, argintul, galiul, germaniul, cromul, vanadiumul, cobaltul, titanul, bismutul, arsenicul si nichelul – sunt in colimatorul investitorilor straini. Potrivit cifrelor oficiale din 2009, valoarea totala a zacamantului din aceasta zona este de 51,5 miliarde de dolari, aurul si argintul reprezentand mai putin de un sfert – 11,8 miliarde de dolari. Nimeni nu a vorbit si de celelalte metale rare de la Rosia Montana, a caror valoare era, in 2009, de 39,7 miliarde de dolari, in prezent, suma putand fi, in realitate, chiar mai mare.

Aur (1,5g/ tona minereu) in valoare de 10,5 miliarde de dolari;
Argint (10g/ tona minereu) estimat la 1,3 miliarde de dolari;
Galiu (300g/ tona minereu) evaluat 13 miliarde de dolari;
Germaniu (20g/ tona minereu) in valoare de 5,2 miliarde de dolari;
Crom (50g/ tona minereu) – 6,5 miliarde de dolari;
Vanadium (2.500g/ tona minereu) – 10 miliarde de dolari;
Cobalt; Titan; Bismut; Arsenic; Nichel – evaluate la cinci miliarde de dolari.

In urma cu doar cateva luni de zile, reprezentantii companiei Gabriel Resources au dat publicitatii un comunicat potrivit caruia proiectul „Rosia Montana” ar putea valora peste 30 de miliarde de dolari la preturile actuale ale aurului si argintului, comparativ cu estimarea de 7,5 miliarde de dolari dintr-un studiu publicat in 2007, exprimari facute fara a lua in calcul valoarea celorlalte metale rare.
Academia Romana s-a opus

Forul competent pe problemele stiintifice este Academia Romana, care s-a opus exploatarii de la Rosia Montana. „Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor (…) Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii, estimat la mai putin de 500, nu rezolva nevoile locale si este mai mic chiar decat numarul locurilor de munca implicate in exploatarea actuala (circa 750). Zona are nevoie de solutii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeana (…) In situatii similare, alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au evitat sa accepte riscurile implicate in proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca in Germania un asemenea proiect este de neconceput, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip”, se arata intr-un document emis de reprezentantii Academiei Romane, in contextul acestui proiect.

Acelasi fiasco si la Parlament

Raportat la asteptarile celor din ARD, nici rezultatele alegerilor parlamentare din judetul Alba nu au fost favorabile Aliantei Romania Dreapta, recte simpatizantilor lui Traian Basescu. In urma rezultatelor oficiale, atat deputatul, cat si senatorul din colegiile din care facea parte si comuna Rosia Montana, au pierdut cursele electorale in fata contracandidatilor de la USL. Corneliu Olar, candidatul ARD pentru un fotoliu de deputat, nu a reusit sa il invinga pe reprezentantul USL Ioan Darzu, in ciuda trecutului sau politic. Olar a ocupat, timp de 12 ani, si functia de primar al comunei Horea, din judetul Alba. In 2008, Olar a candidat in acelasi colegiu uninominal ca si in acest an, din partea Partidului Democrat Liberal, pentru un post de deputat. Castigand alegerile parlamentare anterioare, fostul edil a facut parte din „Comisia pentru agricultura, sivicultura, industrie alimentara si servicii specifice”, dar a atras si atentia procurorilor DNA, in 2009. Astfel, in calitate de primar al comunei Horea, Corneliu Olar ar fi semnat doua procese-verbale de punere in posesie pentru doua suprafete de teren din comuna Arieseni. Cele doua loturi se aflau la baza partiei din Arieseni, iar Comisia Locala de Fond Funciar Horea nu era competenta sa emita titluri de proprietate pentru parcele aflate in alta comuna.

Candidatul ARD pentru Senat, Stefan Bardan, nu a obtinut nici el, in prima faza, un scor de invingator pentru formatiunea politica de centru-dreapta. Locuitorii din Alba l-au votat pe Teodor Atanasiu, reprezentantul USL, in proportie de peste 54%, fapt care i-ar asigura un fotoliu de parlamentar.

Ruana Ceausescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here