COP20 la Lima: Schimbarea climatica - Evitand dezastrul
COP20 la Lima: Schimbarea climatica - Evitand dezastrul
Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza
Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza

Summit-ul UE de doua zile inceput ieri ar trebui sa se concentreze pe politica si securitatea energetica si sa reprezinte un pas spre a face din Europa cel mai ambitios jucator la nivel mondial in lupta contra schimbarilor climatice. Insa dezbaterile vor scoate in evidenta, probabil, cat de fragmentata este UE cand este vorba de interesele nationale, mai ales cand economiile inca nu si-au revenit dupa sase ani de criza, iar criza da semne ca va persista.

Criza din zona euro a trecut intr-o noua etapa si intra intr-o „faza incapatanata de crestere economica anemica”, a avertizat ieri Standard & Poor’s, una dintre cele mai influente agentii de rating din lume. Atentionarea vine in contextul in care un nou set de date a aratat ca activitatea din sectorul privat din Franta, una dintre cele mai mari economii din zona euro, a scazut in octombrie, scrie CNBC. Indicele compozit PMI calculat de Markit pentru a masura activitatea sectorului privat a coborat in cazul Frantei de la 48,4 puncte in septembrie la 48 de puncte, cel mai slab rezultat incepand cu februarie. Un nivel de sub 50 de puncte inseamna contractie.

Franta, descrisa ca „bolnavul” zonei euro, va fi cea care, pentru a-si proteja industria nucleara, va impiedica, probabil, liderii din UE prezenti la summit sa ajunga la un acord privind stabilirea unor tinte pentru schimbul de energie prin intre tari prin retelele de interconectare. Interconectarea retelelor energetice este un pas pe care CE il considera important pentru cresterea sigurantei energetice si pentru formarea unei uniuni energetice.

 

Spania si Portugalia nu-si pot exporta energia regenerabila din cauza centralelor nucleare franceze

De pe draftul summit-ului a fost eliminata prevederea care stabilea ca pana in 2030 statele membre ale UE sa faca diposnibila pentru alte tari comunitare 15% din capacitatea de generare nationala.

Spania si Portugalia au facut presiuni pentru majorarea tintei de 15% si pentru a face acest obiectiv obligatoriu. Ambele state au acuzat Franta ca isi protejeaza industria nucleara de energia lor regenerabila, scrie EurActiv.

Spania produce mai multa energie electrica prin turbine eoliene decat are nevoie, dar acest surplus este irosit deoarece intre Spania si Franta nu exista infrastructura necesara transportului de energie. Madridul ia acum in considerare o retea de legatura de 2,5 miliarde de euro cu Marea Britanie.

Succesul in a face sa se inteleaga Franta cu Spania si Portugalia ar putea modela viitorul pietei interne a energiei din UE.

 

Germania nu va renunta prea curand la Rusia

Mai multa capacitate de interconectare ar creste siguranta energetica, ceea ce ar face ca UE sa fie mai putin vulnerabila in fata surselor de aprovizionare problematice. Siguranta energetica a devenit o tema importanta de discutie dupa ce criza din Ucraina a scos in evidenta dependenta UE de gazele rusesti.

Iar cel mai important client european pentru gazele rusesti este Germania, cea mai mare economie din UE. Germania a initiat cel mai ambitios plan din UE de transformare a sectorului energetic, renuntand la energia nucleara in favoarea energiei din surse regenerabile. Insa tranzitia se face folosind mai mult carbune, un combustibil foarte poluant, si gaze naturale. Circa 36% din importurile de gaze naturale ale Germaniei si 39% din cele de petrol vin din Rusia, astfel ca Rusia, contra careia Occidentul a pornit o campanie de sanctiuni dupa anexarea Crimeei si interventiile destabilizatoare rusesti in Ucraina, va ramane un partener important pentru Germania. CE cauta mijloace de a reduce dependenta UE de energia ruseasca. Berlinul pare hotarat, deocamdata, sa duca pana la capat revolutia energetica – Energiewende.

Draftul vazut de EurActiv al concluziilor de la summit cere implementarea coridorului Nord-Sud, un proiect care are scopul de a inlatura obstacolele din calea transportului gazelor si de a reduce vulnerabilitatea Europei Centrale si de Est la intreruperea livrarilor de gaze de catre Rusia. Spre deosebire de Franta, indicatorul Markit arata ca activitatea din sectorul privat german a crescut.

 

Statele sarace vor compensatii pentru a reduce poluarea

Conflictul de interese dintre statele membre este vizibil si in discutiile privind stabilirea pentru 2030 a unor tinte mai ambitioase de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de sera.

Polonia, a carei economie depinde de carbune, s-a opus intotdeauna vehement tintelor mai ambitioase.

Un dimplomat european a descris discutiile pregatitoare de miercuri ca „un mare spectacol care a aratat diferentele uriase dintre tari”, noteaza Reuters.

„Polonia nu este principala problema, sau cel putin singura problema, deoarece mai multe tari au anuntat ca mai degraba vor muri pe pozitii”, a afirmat diplomatul.

Portugalia este printre tarile care au insistat asupra unor tinte mai ambitioase pentru protejarea mediului dar cere si un angaament mai ferm pentru incurajarea investitiilor in noi gazoducte si infrastructuri de transport al energiei electrice in UE.

„Nu vom sprijini un acord care nu include o tinta obligatorie privind infrastructura deoarece avem nevoie de un cadru legislativ stabil si predictibil pentru a atrage investitii private”, a spus Bruno Macaes, secretarul de stat al Portugaliei pentru Europa.

Pe langa Polonia, statele mai sarace din Europa de Est sunt reticente sa se angajeze sa respecte noi tinte de reducere a emisiilor de carbon fara a primi compensatii pentru eforturile de a-si moderniza economiile. Aceste tari emit deja mai putine noxe fata de anul de reper universal 1990 deoarece si-au pierdut o parte semnificativa din industrie dupa caderea regimurilor comuniste.

„Auzim ca a venit timpul sa uitam trecutul. Dar sa fim cinstiti, nu vom accepta nicio solutie care ignora performantele din trecut”, a spus un diplomat est-european.

CE a stabilit pentru 2030 trei tinte: reducerea emisiilor cu efect de sera cu 40% in raport cu nivelul din 1990, cresterea ponderii combustibililor verzi in energia utilizata la 27% si imbunatatirea eficientei energetice la 30% fata de nivelul „normal”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here