O serie de evenimente din lunile mai-iunie (pe langa criza din Ucraina) au creat o fereastra de oportunitate pentru dezvoltarea gazelor de sist in Europa, pozitionand dezbaterea destul de sus pe agenda UE:
- Camera Lorzilor (Senatul Marii Britanii) a realizat recent un studiu care a analizat oportunitatea exploatarii resurselor neconventionale si a concluzionat ca Guvernul ar trebui sa imbunatateasca reglementarile pentru a le face mai eficiente (adica a simplifica procesul de autorizare a forarilor), dar totodata mai riguroase, etichetand explorarea o prioritate urgenta si blamand Guvernul ca a ingradit dezvoltarea gazelor de sist. Mai mult, intr-o scrisoare deschisa semnata de 50 de profesori din cele mai renumite universitati, se cere politicienilor sa sustina gazele de sist avand in vedere beneficiile economice incontestabile.
- Regina Marii Britanii, in discursul sau anual (care anunta de fapt agenda reglementarilor guvernului) a militat pentru promovarea gazelor de sist in Marea Britanie, sustinand chiar modificari pe legea infrastructurii ce ar presupune libera trecere pe sub resedinta cetatenilor (fara permisiunea acestora) pentru fracturarile orizontale necesare in cadrul exploatarii gazelor de sist.
- Presedintele Obama, intr-o vizita in Polonia cu scopul de a-si arata anagajamentul pentru a sprijini Europa Centrala si de Est impotriva agresiunii Rusiei a declarat ca intentioneaza sa sprijine Polonia sa isi dezvolte resursele neconventionale de gaze de sist.
- Vicepresedintele american, Joe Biden a avut ca principale teme de discutie in timpul vizitei sale in Rominia, democratia, criza din Ucraina si potentialul gazelor de sist.
- Intr-o scurta vizita in Romnia, trei senatori americani, membri ai Comisiei de politica externa din Senatul SUA, John McCain, Ron Johnson si Christopher Murphy au abordat subiectul exploatarii gazelor de sist subliniind importanta in contextul obtinerii independentei energetice fata de Rusia.
Marea Britanie face demersuri pentru a face cat mai atractiva explorarea pentru comunitatile locale. Companiile private intentioneaza sa aloce £ 100,000 pentru fiecare sonda forata comunitatilor locale, in timp ce guvernul s-a angajat sa permita colectarea in totalitate la bugetele locale a taxelor si impozitelor provenite din activitatea de explorare si exploatare a gazelor de sist (dublu fata de nivelul curent, in care 50% merge la bugetul central). Mai mult, prin modificarile de reglementare pe legea infrastructurii (momentan in dezbatere) se va permite companiilor sa foreze orizontal pe sub resedinte, la o distanta de cel putin 300m adancime fara a cere acceptul populatiei vizate, companiile urmand sa plateasca la bugetele comunitatilor locale £ 20,000 pentru fiecare forare orizontala. Alte industrii au deja acces fara a consulta cetatenii, de exemplu pentru lucrari de infrastructura, de utilitati publice (canalizare) sau minerit oferind compensatii comunitatilor locale. Diverse institutii de renume (institute de cercetare, universitati, dar si agentii guvernamentale) din Marea Britanie au fost implicate in studii care au evaluat oportunitatea exploatarii gazelor de sist concluzionind ca aceasta ar aduce semnificative beneficii economice, de securitate, dar mai ales de mediu. Aproximativ 36% din energia produsa in Marea Britanie in 2013 a venit din arderea carbunelui (in proportie de aproape 50% importat din Rusia) care este mult mai poluant decat gazul.
Statele Unite ale Americii dezbat momentan aprobarea exporturilor de gaze, dezbatere ce a devenit mai intensa odata cu criza din Ucraina. Pana acum, 7 terminale au fost construite si au primit aprobarea de a exporta gaz sub forma de GPL (cu o capacitate totala de 96mld m3), insa exporturi insignifiante au fost realizate. A decide exportul de gaze este in mare parte o decizie politica, a decide care vor fi partenerii contractuali este insa o decizie bazata pe ratiuni economice ce apartine companiilor producatoare. Japonia a devenit o destinatie pentru cantitati semnificative dupa inchiderea centralelor nucleare in urma accidentului de la Fukushima. Gazul se tranzactioneaza la aproximativ EUR 40/MWh in Japonia, oferind mai multe stimulente transportatorilor pentru a tranzactiona in Japonia, mai degraba decat in Europa (unde pretul este putin peste EUR 20/MWh). In vizita sa in Romania, referindu-se la exportul de gaze din SUA, senatorul Murphy a declarat “opinia mea este ca daca eu sprijin asta, vreau sa fiu sigur ca Europa este gata sa-si creeze propriile rezerve de energie”. Cu toate acestea, oricat de prietenoasa este administratia Americana, companiile private sunt cele care exporta; si a alege partenerii este o decizie comerciala. Mai mult, chiar daca toata capacitatea de export ajunge sa fie livrata in Europa, aceasta ar acoperi putin peste jumatate din cantitatea importata momentan din Rusia de catre statele membre UE (doar pentru anul 2013, Rusia a livrat Europei o treime din consum, aproximativ 163mld m3).
Statele membre UE (care detin resurse neconventionale) trebuie sa ia intr-adevar o decizie daca isi asuma explorarea gazelor de sist, creionand planurile B, C…sau D… pentru a-si asigura independenta energetica sau cel putin siguranta in aprovizionare. Comisia Europeana a intervenit ultima data in mod direct in dezbaterea pe gazele de sist la sfarsitul lunii ianuarie printr-o recomandare pentru statele membre – un set de principii, urmand sa revizuiasca modul in care acestea au fost urmate pana la 22 iulie, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului 2014, la timp pentru ca aceasta tema sa cada in sarcina noilor comisari ce vor fi numiti in aceasta toamna (comisarii pe mediu si pe energie urmand sa aiba aiba un impact major asupra dezbaterii).
Romania trebuie sa isi reduca dependenta de import (chiar daca este momentan intr-o situatie privilegiata avand in vedere procentul mic al gazelor de import in total consum)! Pentru aceasta, ar trebui sa ia in considerare mai multe directii strategice: in primul rind sa finalizeze interconectarea cu Bulgaria si sporeasca operativitatea interconectarii cu Ungaria pentru a fluidiza accesul la hub-urile europene; in al doilea rand, sa sporeasca masurile de eficienta energetica pentru diminuarea cererii de gaze naturale, responsabilizand consumatorii mari (nu subventionandu-i pentru ca acestia consuma mai mult si sunt ineficienti); trei, sa continue explorarea campurilor de gaze offshore, dar si a campurilor mature, utilizand noi tehnologii de extractie pentru imbunatatirea valorificarii zacamintelor si patru, sa exploreze resurselor neconventionale (gazele de sist) urmand macar setul minim de recomandari facute de CE pentu a cantari depozitele exploatabile comercial.
