In contextul proaspetelor evenimente din Ucraina si al incercarii de a reduce dependenta de gazul rusesc, discutia exploatarii de petrol si gaze prin metoda fracturarii hidraulice (fracking) a fost reaprinsa in Germania, care in 2011 a stopat orice actiuni in acest sens. Ministrul Mediului, Barbara Hendricks, vrea interzicerea fracking-ului prin lege. „Apa de baut si sanatatea au prioritate absoluta. Folosirea substantelor periculoase nu e acceptabila“, a spus Hendricks, mentionand ca acest lucru e consemnat si in Tratatul coalitiei de guvernamant.
Si in Romania, fracking-ul e o tema controversata, care polarizeaza societatea. „Isteria maselor neinformate“, o catalogheaza unii. „Minciuna corporatiilor lacome de bani si a guvernantilor corupti“, sunt de parere altii. Stop-Fracking devine si tema electorala, cu care unii spera sa atraga voturi, iar altii ameninta sa nu iasa la vot.
Cum stau lucrurile in Germania
In Mecklenburg-Vorpommern, fracking-ul ar putea inregistra un comeback. Mecklenburg-Vorpommern este un land din fostul RDG, situat in nord-estul Germaniei, la Marea Baltica. Are o suprafata de peste 23.000 kmp si o densitate a populatiei relativ mica, de 69 locuitori pe kmp. Cu o rata a somajului neobisnuit de mare pentru Germania, de 13,2% si datorii bugetare de peste 12 miliarde de euro, autoritatile regionale au ceva probleme de rezolvat.
Din informatiile publicatiei Spiegel, fracking-ul ar urma sa fie reluat in acest land german, in luna mai, „pentru prima data, din 2011“. „Firma Central European Petroleum planifica la forajul Barth-11 din Mecklenburg-Vorpommern introducerea sub presiune a unui lichid la o adancime de 2.700 de metri sub pamant, pentru ca sa creeze crapaturi din care sa tasneasca la suprafata petrol“, scrie Spiegel.de. „Metoda e criticata de activistii de mediu, care avertizeaza cu privire la pericolele necontrolabile pentru apa freatica. Industria de exploatare stopase in 2011 diversele actiuni din Germania“.
Central European Petroleum (CEP) ia prompt atitudine, replicand ca CEP nu are in vedere fracking la gaze de sist, ci vizeaza combustibili conventionali, ca forajele sunt prea adanci ca sa afecteze panza de apa freatica si ca solutia lichida injectata in pamant ar fi inofensiva. „Lichidul folosit consta in proportie de 95,5% din apa si nisip ceramic. Adaosurile reprezinta 0,5% din intreaga combinatie si se folosesc si in industria alimentara“.
Central European Petroleum GmbH (CEP) este o firma de prospectiuni cu sediul la Berlin si are 35 de angajati. CEP GmbH are licente de explorare in Mecklenburg-Vorpommern si Brandenburg, urmand ca „in cazul depistarii unor depozite de hidrocarburi sa ceara si aprobarile de exploatare“. Firma germana dateaza din 2008 si opereaza pentru Central European Petroleum Ltd., inregistrata in Canada, in 2006. In prezent,ea detine concesiune de explorare de petrol si gaze in Germania, pentru 14.800 de kilometri patrati.
„Si in Niedersachsen se intrevede o schimbare de curs“, mai scrie Spiegel. Niedersachsen e un land in nord-vestul Germaniei, la Marea Nordului. 70 de miliarde euro datorii si 7% somaj se inregistreaza in acest land cu o suprafata cat aproape un sfert din Romania. Guvernul regional are in pregatire momentan un decret care sa stipuleze in ce conditii ar putea fi permis fracking-ul. Se preconizeaza, intre altele, o verificare din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator. „Daca decretul intra in vigoare in toamna si toate autorizatiile sunt emise, firmele interesate ar putea sa-si inceapa lucrarile un an mai tarziu“, precizeaza Spiegel.
Ministrul german al Mediului refuza insa cu strasnicie astfel de proiecte. „Spre deosebire de SUA, tara noastra este structurata pe spatii mai mici si intens populate. Chiar si numai din acest punct de vedere, consider folosirea tehnologiei fracking, la noi, drept nerealista”, a spus Barbara Hendricks, citata de Focus.de. Vicepresedintele de grup crestin-democrat Michael Fuchs s-a exprimat insa pentru un proiect-pilot bazat pe metoda fracking, cerand ca aceasta sa nu fie catalogata automat ca tehnologie de risc.
· Cum stau lucrurile in Romania
Situatia din Germania se regaseste, in multe puncte, si in Romania. Cu deosebirea ca in Germania lucrurile se fac mai cumpatat, mai transparent, „mai nemteste”. Licentele de explorare n-au fost acordate firmelor la pachet cu cele de exploatare, cum s-a intamplat in Romania. Intrari pe furis sau in forta pe pamanturile proprietate personala ale fermierilor pentru a planta sonde de explorare nu s-au inregistrat in Germania.
S-au inregistrat insa proteste ale locuitorilor si ONG-urilor de mediu, care au reusit, in 2011, sa stopeze explorarile incepute. „Experimentul Lünne” a fost concomitent cu cel de la Barlad. „Barladul iese la protest pe strada. Lünne striga: „Fara otrava in pamantul nostru!“. Oraselul din Romania si satul german sunt legate prin aceeasi atitudine a localnicilor fata de marile concerne care au pus ochii pe gazul lor din subteran”. Astfel relatam despre paralelismul de atitudine acum doi ani, in articolul „FRACKING, sau cum sa bei apa gazoasa direct de la robinet”.
Intr-un video mai recent, un reporter EV1-TV spune ca „Protestele oamenilor din Lünne se pare ca au avut succes”. Exxon Mobile incepuse explorarea, insa protestele anti-fracking s-au extins la nivel federal, intrand si in atentia politicienilor. „Iar grijile oamenilor de aici nu sunt nefondate, caci urmarile pe termen lung ale injectarii in pamant de substante toxice n-au fost cercetate. Si nici nu se stie precis ce se intampla cand, la o astfel de sonda de gaz, se produce o fisura”.
Momentan, proiectul din Niedersachsen e pe butuci, insa situatia s-ar putea schimba, caci razboiul energetic si strategic intre SUA si Rusia se da si pe pamant european.
Pentru taranii din preajma Aradului, acest razboi e nestiut sau prea putin important. Pentru taranul Ferencz din Olari, problema e simpla. „Sa nu vina”, spune el referitor la firmele interesate de rezerve de hidrocarburi in Romania. „De ce sa ne distruga pamantul nost`?” Feri are o bucatica de pamant, „nu mult”, in perimetrul EX-6 Curtici, de langa Arad. Ca el sunt sute de fermieri care isi lucreaza singuri pamantul pe care il au in proprietate sau pe care il dau in arenda.
Duminica 6 aprilie, de Ziua Anti-Fracking in Romania, in multe orase din tara s-a iesit la protest. Cel mai amplu a fost la Arad, unde „Glasul Pamantului”, cum a fost numit protestul urmat de miting, a atras cca 2.000 de oameni in Piata Avram Iancu. „Mult mai multi”, crede Dimitrie Musca, directorul Combinatului Agro-Industrial (CAI) Curtici, luandu-i in calcul si pe cei care au ascultat mesajele si informarile transmise de la tribuna, pe strazile dimprejur. In plus, protestatarii au marsaluit prin tot centrul orasului, scandand anti-fracking, anti-gaze de sist si pe alocuri anti-guvern, pe kilometri intregi.
Anterior, in oras ar fi fost impartite cca 8.000 de pliante informative populatiei, sub motto-ul „Salvam Campia de Vest a Romaniei!”, in care se afirma ca „fracturarea hidraulica pentru gaze de sist inseamna otravirea apelor, a pamantului, a aerului si cutremure de pamant”. In replica, societatea concesionara Panfora Oil & Gas si cea care se ocupa de explorare, Prospectiuni S.A., au impartit si ele pliante in care afirma ca „explorarea resurselor naturale se poate face in paralel cu agricultura in judetul Arad” si ca actualele intentii de explorare nu vizeaza gazele de sist.
Multi primari si clerici din zona, ca si o serie de ONG-uri (Miscarea Aradeana, Alternativa Civica Aradeana, Centrul pentru Studii si Initiativa Civica Arad) au luat parte la actiunea de protest. Primarul orasului Arad, Gheorghe Falca, a fost absent. A fost insa prezent un fost ministru al agriculturii, Valeriu Tabara. El interpreteaza reactia negativa la explorari a oamenilor si ca o neincredere in Guvern, care „nu are o atitudine clara, precisa si transparenta. Orice hotare de acest gen, luata pe usile din dos, indiferent cine ar fi la putere, este o mare greseala in fata unei comunitati intregi”.
Tabara considera ca zona Curtici „este un exemplu, ca structura agricola in vestul tarii si in estul Europei. Toata Campia de Vest, a Aradului, este o zona de exclusivitate agricola. Eu sunt si impotriva explorarilor de hidrocarburi clasice, nu numai a celor care ar putea viza gaze de sist. La Zadareni, unde au fost sonde, poluarea e pentru sute de ani. Avem nevoie de o siguranta de cel putin doua milioane de hectare in Romania, care sa asigure o certitudine de productie agricola. Zona de vest a tarii, de la nord de Resita si pana la Satu-Mare este aproape un milion de hectare de teren agricol din cele mai bune si unde se practica o agricultura de super-nivel”.
Si Dimitrie Musca crede asa. In ultimele cateva luni a facut un tur de forta in zona, mobilizand foarte multi oameni ingrijorati de viitorul pamanturilor lor. Se poate ajunge si la gesturi care sa-i doara pe politicieni, avertizeaza seful CAI Curtici. „Am spus si o spunem celor care sustin intrarea pe pamanturi, pentru exploatarea acestor hidrocarburi neconventionale: sa nu ne ceara voturile, ca in mod sigur nu le au si nu le vor avea niciodata. Nici la europarlamentare, nici la prezidentialele din toamna!”.
