Aditivi alimentari

In ziua de azi cand totul se misca cu o viteza ametitoare, ne grabim sa ajungem la serviciu, sa muncim cat mai mult, sa castigam cat mai bine, sa ne asiguram un confort cat mai mare si uitam de un lucru foarte important, sanantatea noastra.
bucurii inselatoare
Putine sunt persoanele care au grija de propria alimentatie. Toata lumea a auzit, macar in treacat, de aditivii alimentari, dar putini sunt cei care s-au interesat despre natura acestora si care stiu sa citeasca printre randuri o eticheta. Intrebarea mea este, cum putem ramane atat de indiferenti la o otrava ba mai mult, sa ne semnam testamentul cu pixul oferit cadou la asa-zisele sucuri naturale?

Ce este de fapt aditivul alimentar?

Aditivul alimentar (cunoscuti in limbaj uzual si ca E-uri) reprezinta orice subsstanta naturala sau chimica care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului, stocarii, sau in timpul altei modificari aplicate unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.

Unde gasim acesti aditivi?

In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor.
Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim. Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice fara masura. Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs.

Principalele E-uri folosite pentru modificarea mancarii sunt :

Acidul citric (E330) se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, mustar (sub forma de arome), ciuperci conservate.
Acidul fosforic (E338)  produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); este folosit si in preparatele din branza.
Aspartamul (E951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetatorilor. Este cancerigen. Se intalneste cel mai des in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare. E951 joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.
Sunset yellow (E110) intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, a snack-urilor, precum si in unele bauturi, medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca, colorandu-le in galben „apus de soare”. Este considerat cancerigen (tumori renale) si are ca efecte congestia nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma, indigestie.
Carboximetilceluloza (E466) produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.).
Quinoline Yellow (E104) este folosit in rujuri, produse pentru par, parfumuri, o larga gama de medicamente. Totodata este utilizat ca si colorant galben pentru inghetate, dropsuri, prafuri de budinca.
Eritrozina (E127) este un colorant rosu pentru compoturi si alte alimente. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca provoaca mutatii genetice, cancer al tiroidei la sobolani (studiu din anul 1990), posibil si la om; intalnit in bauturi alcoolice, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare;
Indigotina (E132) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti si poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice.
Guma de ovaz (E411) este un agent de ingrosare, polizaharid natural, obtinut din ovaz care in concentratie ridicata produce flatulenta si balonare.
Guma de guar (E412), este un agent de ingrosare, emulsificator si stabilizator optinut din rasina de guar care poate provoca greata, meteorism si crampe si reduce nivelul colesterolului.
Tartrazina (E102) este un colorant galben care se gaseste in dulciuri (budinci, inghetate, dropsuri), bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Este considerat a avea actiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutatii cromozomiale si determina deficiente in vitamina B6 si zinc.
Glutamat monosodic (E621) aditivul se foloseste pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor inghetate. Poate provoca simptomul mancarii chinezesti.
Manitolul (E421)  posibil sa provoace alergii. Este interzis in mancarea sugarilor putand provoca diaree si disfunctii renale. Poate provoca greata, voma si se regaseste in produse cu continut redus in calorii.
Silicatul de aluminiu si potasiu (E555) este folosit in sare, lapte praf si faina sub forma granulelor gluten-kaolin numite „Pesta”. Desi se stie ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.

Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an.Cred k nici nu se pune problema sa ne intrabam cate consumam fiecare dntre noi ,nu? Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos – Editura National – 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume:
– cele mai periculoase adaosuri cancerigene;
– adaosuri foarte cancerigene;
– adaosuri periculoase;
– adaosuri potential toxice;
– adaosuri suspecte.

In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala.

In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu.

Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol – antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).

Sursa: Ruxir Blog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *