Aerosolii – mici particule atmosferice care pot influenta formarea norilor – produsi de activitatile umane au redus considerabil frecventa furtunilor tropicale din Atlanticul de nord pe parcursul secolului al XX-lea, potrivit unui studiu publicat in revista Nature Geoscience.
Actiunea aerosolilor rezultati din activitati umane ramane unul dintre factorii cei mai incerti implicati in fenomenul de incalzire globala. Aceste particule chimice (ozon, sulf etc.) pot sa modifice razele solare care ajung la suprafata Terrei („efect parasol”). In egala masura, ei servesc si ca „germeni” pentru picaturile de ploaie care compun norii, putand modifica longevitatea acestora si, local, cantitatea de ploaie pe care acestia o produc.
Potrivit unor ipoteze, cresterea concentratiei de aerosoli inregistrata in a doua jumatate a secolului al XX-lea a accentuat seceta din Sahel si a slabit ciclul musonilor de pe subcontinentul indian.
Nick Dunstone de la Met Office din Marea Britanie (Institutul de meteorologie) si colegii sai considera ca aerosolii influenteaza in orice caz temperatura de la suprafata apei in Atlanticul de nord. Prin urmare, ei sunt capabili sa modifice ritmul cu care apar furtunile tropicale in aceasta zona.
Pentru a-si demonstra teoria, autorii studiului au folosit modele climatologice utilizate in mod frecvent pentru a simula schimbarile climatice trecute si viitoare. Facand sa varieze diverse criterii, ei au ajuns la concluzia ca furtunile tropicale din Atlanticul de nord sunt mai putin frecvente in perioadele in care concentratiile de aerosoli sunt mai ridicate deasupra acestei regiuni.
Potrivit calculelor lor, aerosolii produsi de activitatile umane sunt principalii vinovati de aparitia acestui fenomen. Ca dovada, atunci cand concentratia lor a inceput sa scada dupa 1990, furtunile tropicale au cunoscut o crestere in intensitate.
Influentand formarea norilor de deasupra Atlanticului de nord si scazand temperatura la suprafata marii, aerosolii modifica circulatia atmosferica tropicala.
