AFM a decontat in 2011 cu 43 milioane lei mai mult in cazul a 4 proiecte privind infiintarea de parcuri eoliene

Upetrom renun?? la inten?ia de a produce piese pentru eoliene ?i revine pe zona de utilaj petrolier
AFM a decontat in 2011 cu 43 milioane lei mai mult in cazul a 4 proiecte privind infiintarea de parcuri eoliene

Administratia Fondului pentru Mediu a decontat, in perioada iunie – octombrie 2011, cu aproape 43 de milioane de lei mai mult decat prevedeau graficele initiale de efectuare a platilor in cazul a patru proiecte finantate prin „Programul privind producerea energiei din surse regenerabile”, potrivit rezultatelor verificarilor efectuate de Corpul de control al primului-ministru la AFM ce au vizat activitatea institutiei desfasurata intre 1 ianuarie 2009 – 31 iulie 2012.

In plus, Corpul de control al primului-ministru considera ca presedintele AFM Gheorghe Popescu, aflat in functie la acea data, este implicat in acordarea finantarii nerambursabile pentru cele patru proiecte.

Conform unui comunicat al Guvernului, remis sambata AGERPRES, in perioada verificata, AFM a organizat doua sesiuni de selectare a proiectelor ce urmau sa fie finantate prin acest program. La data de 5 iulie 2012, erau incheiate contracte de finantare nerambursabila pentru un numar de 70 de proiecte, avand o valoare totala contractuala de 1,236 miliarde de lei, din care doar 11 proiecte se aflau in derulare, restul de 59 fiind suspendate din cauza insuficientei fondurilor necesare decontarilor.

Pentru patru proiecte privind infiintarea de parcuri eoliene, implementate de comuna Dranceni, judetul Vaslui, avand ca beneficiari societatile Electrica Serv (doua proiecte), Exactech si Home Stores Concept, firme intre care exista legaturi in ceea ce priveste asociatii, administratorii si sediile sociale, a fost decontata suma totala de 87,044 milioane de lei.

Valoarea contractata, corespunzatoare celor patru proiecte, a reprezentat doar 9,06% din valoarea totala contractata pentru cele 70 de proiecte, dar suma decontata pentru acestea a reprezentat 64,24% din valoarea totala decontata in cadrul acestui program.

Cele patru parcuri eoliene au fost amplasate in aceeasi zona, situata in extravilanul comunei Dranceni, judetul Vaslui, pe tarlale invecinate, putand fi considerate ca parti componente ale unui parc eolian unitar. Procedand la dezmembrarea parcului eolian unitar in patru parti componente, cele trei societati au solicitat finantari nerambursabile in cadrul a patru proiecte, aparent distincte, ceea ce a avut drept consecinta aprobarea de catre Administratia Fondului pentru Mediu a unei finantari nerambursabile in cuantum total de 112,006 milioane de lei, desi, conform Ghidului de finantare al acestui program, suma maxima ce putea fi acordata unui beneficiar, in cadrul sesiunii de finantare, era de 30 de milioane de lei pentru fiecare proiect, un solicitant putand depune in cadrul sesiunii de finantare un singur proiect.

In plus, verificarile efectuate au evidentiat ca, in cazul tuturor celor patru proiecte, studiile de fezabilitate, studiile geotehnice, studiile topografice, expertizele tehnice pentru drumul de exploatare si proiectele tehnice pentru executia lucrarilor au fost realizate, de regula, de aceiasi operatori economici si prezinta foarte multe asemanari, fiind aproape identice.

De asemenea, toate turbinele eoliene achizitionate si instalate au fost produse de Vestas Desutschland GmbH, iar pentru achizitia lucrarilor de infrastructura, rezistenta, platforme si retele electrice, in cadrul celor patru proiecte, au fost declarate castigatoare ofertele depuse de societatea Eol General Service, infiintata la data de 26 februarie 2011 de catre beneficiarii finantarilor nerambursabile.

Desi toate turbinele eoliene au fost fabricate de acelasi producator, costul pentru 1MW instalat propus spre finantare a cunoscut variatii foarte mari si nejustificate, de la 2,340 milioane de euro in primul proiect depus in anul 2009, la 6,090 milioane de euro in proiectul propus de Exactech in anul 2010.

Intre beneficiarii acestor finantari nerambursabile si alte societati comerciale avand asociati sau administratori comuni cu cei ai beneficiarilor, in anul 2011, au fost efectuate transferuri de bani, in cuantumuri foarte mari (echivalentul a zeci de milioane de euro), in conditiile in care unele dintre societatile comerciale nu aveau angajati.

„Avand in vedere necesitatea asigurarii cofinantarii celor patru proiecte, precum si lipsa documentelor justificative care sa ateste provenienta licita a sumelor transferate intre operatorii economici, rezulta indicii privind caracterul fictiv al relatiilor comerciale in baza carora s-au efectuat platile”, se mentioneaza in comunicatul Guvernului.

In ceea ce priveste capacitatea beneficiarilor de a asigura sursele de cofinantare a proiectelor, s-a constatat ca in niciunul din cele patru proiecte reprezentantii AFM nu au solicitat societatilor respective documente justificative privind capacitatea fiecarui solicitant de a cofinanta proiectul si nici documente care sa ateste asigurarea procentului din contributia proprie prin credite bancare, asa cum au precizat in cererile de finantare.

„Garantarea finantarii nerambursabile acordata din bugetul fondului pentru mediu s-a facut cu bilete la ordin, in alb, cu clauza ‘fara protest’, avalizate doar de administratorul operatorului economic sau de unul dintre asociatii principali ai acestuia, in calitate de persoana fizica si nu de o unitate bancara sau de catre o alta persoana fizica sau juridica cu o bonitate dovedita. In situatia refuzarii la plata a biletelor la ordin pentru lipsa partiala sau totala a disponibilitatilor banesti ale celor trei beneficiari, Administratia Fondului pentru Mediu se va afla in imposibilitatea recuperarii finantarii acordate, precum si a altor cheltuieli generate de incalcarea prevederilor contractuale. Prin incheierea de acte aditionale la contractele de finantare, reprezentantii AFM au fost de acord cu solicitarile beneficiarilor de modificare a graficelor de efectuare a platilor, in sensul devansarii datelor pentru depunerea cererile de tragere. Acest fapt a determinat decontarea in cadrul celor patru proiecte, in perioada iunie – octombrie 2011, cu 42.836.997,91 lei mai mult decat prevederile graficelor initiale de efectuare a platilor”, se mentioneaza in documentul citat.

In ceea ce priveste implicarea fostului presedinte al AFM Gheorghe Popescu in acordarea finantarii nerambursabile pentru cele patru proiecte, Corpul de control al primului-ministru afirma ca aceasta rezulta, printre altele, din faptul ca el le-a semnat pe toate cele patru, iar toate cererile de tragere depuse de beneficiari au fost de asemenea aprobate de el.

Potrivit dispozitiilor legale, se arata in comunicat, presedintele AFM are calitatea de ordonator de credite, el raspunzand de angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate, precum si pentru angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare.

Avand in vedere dispozitiile OUG 43/2002, daca „s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 248 din Codul penal”, Corpul de control al primului-ministru va sesiza DNA, organul de urmarire penala competent sa cerceteze posibilele fapte de natura penala constatate in cadrul actiunii de control privind activitatea Administratiei Fondului pentru Mediu, se mai specifica in comunicat.

O alta concluzie a verificarilor efectuate la AFM indica faptul ca, la data controlului, Administratia Fondului pentru Mediu nu detinea o evidenta certa a creantelor de recuperat la bugetul Fondului pentru Mediu, datele furnizate de Directia economica nefiind in concordanta cu datele oferite de Directia Venituri, careia ii revenea, in principal, obligatia de a asigura evidenta analitica a platitorilor, precum si evidenta incasarilor la bugetul fondului.

Reprezentantii AFM nu au efectuat inspectii fiscale la platitorii care inregistrau debite restante, au emis titluri executorii cu mare intarziere fata de data stabilirii obligatiilor fiscale si nu au continuat procedurile de executare silita a obligatiilor fiscale restante, desi gradul de incasare a veniturilor in anii 2010 si 2011 a fost foarte redus.

„Ca urmare a exercitarii defectuoase a atributiilor de serviciu, la data de 13 iulie 2012, 52,13% din totalul creantelor de recuperat, respectiv suma de 230,571 milioane de lei a reprezentat obligatiile de plata ale unui numar de patru contribuabili, respectiv societatile Prodelivery, Toti Marketing & Distribution, Europlast Production & Distribution si Conpa Distribution.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *