Amprenta ecologica a Romaniei

Amprenta ecologic? a României
Amprenta ecologica a Romaniei
Amprenta ecologica a Romaniei

Oamenii consuma si polueaza de parca ar avea 1,5 planete la dispozitie, dar romanii mai putin decat toti ceilalti europeni, scrie Living Planet Report 2014.

Romania se afla pe locul 46 mondial, si pe locul 13 in cadrul UE la capitolul biocapacitate – adica posibilitatea ecosistemelor din tara de a produce materiale biologice utile si de a absorbi reziduurile (in special CO2) produse de cei peste 21 de milioane de locuitori ai sai – arata datele publicate astazi in Raportul Planeta Vie, un studiu anual al organizatiei internationale WWF (World Wide Fund for Nature).

Asadar, suntem una dintre tarile „capabile” – inca – din punct de vedere al serviciilor prestate de natura. Solul inca nu e otravit si uzat si mai poate produce hrana, padurile inca nu au fost taiate si mai pot produce oxigen si absorbi carbon, apele inca mai sunt filtrate de vegetatie si de sol, reusind sa ne astampere setea si sa ne ude ogoarele.

Mai mult, amprenta ecologica pe cap de locuitor plaseaza tara noastra pe locul 70 in lume si cel mai bine din toata Uniunea Europeana. Amprenta ecologica e masura presiunii pe care omul o pune pe mediu. In fiecare an, ea este calculata in functie de suprafata productiva de pamant si apa necesare pentru a produce resursele consumate de un individ si pentru a absorbi carbonul generat de tot acest proces.

La pozitia sa foarte buna in cadrul UE, Romania are o amprenta ecologica de 1,4 hecare globale per capita (hgc), cea mai mare parte provenita din emisiile de carbon. Dar reprezinta ea masura unei gestiuni ecologice mai performante decat a marilor consumatori precum SUA (6,5 hgc), sau a unei subdezvoltari, ca la vecinii nostri de clasament, Costa Rica, Mauritania si Niger? Pana la urma, cat de bine stam?

„Rezultatul are de a face mai mult cu prabusirea industriei decat cu viziunea strategica a guvernelor Romaniei”, explica Magor Csibi, directorul WWF-Romania. „Desi s-au facut cativa pasi pe traiectoria sustenabilitatii in gestionarea padurilor si a raurilor, lipseste o abordare holistica, care sa incorporeze schimbarile climatice si protectia naturii in procesele de planificare generala. Provocarea Romaniei este de a creste semnificativ prosperitatea economica fara sa creasca amprenta de carbon. Pentru a reusi, e nevoie sa isi concentreze eforturile asupra tehnicilor si practicilor sustenabile moderne si sa prioritizeze eficienta energetica”, spune Csibi.

Potrivit Raportului Planeta Vie 2014, amprenta ecologica globala a depasit deja capacitatea de regenerare a planetei cu 50%. Peste 200 de bazine hidrografice care alimenteaza mai mult de 2,5 miliarde de oameni se confrunta cu deficit de apa cel putin o luna pe an, un miliard de oameni sufera deja de foame, iar schimbarile climatice, in combinatie cu schimbarea modului de folosire a terenurilor, ameninta biodiversitatea si pot duce la agravarea lipsei de hrana.

WWF militeaza pentru gasire unor solutii de gestionare a resurselor in limitele ecologice ale Pamantului: extinderea suprafetelor protejate, conservarea si regenerarea padurilor, un bun management al resurselor de apa, protejarea speciilor sau reconstructia zonelor umede. Alaturi de aceste investitii directe, eforturile noastre trebuie sa se concentreze pe investitia in biocapacitate – introducerea, la scara larga, a unor practici agricole sustenabile si a activitatilor economice care mentin echilibrul intre integritatea ecosistemelor si productivitatea pe termen lung

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *