Aproape 80% din apele de suprafata ating obiectivele de mediu, informeaza, marti, Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR), transmite Agerpres (27 martie).
Potrivit evaluarilor realizate la nivelul anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafata si din subteran, la nivel national, 79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apa de suprafata evaluate in anul 2011 indeplinesc obiectivul de mediu, adica au stare ecologica buna, in timp ce restul de 20,45% (442 corpuri de apa) nu ating aceste obiective.
Din categoria corpuri naturale, adica nemodificate de constructii hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre raurile naturale monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele de mediu. Din aceeasi categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating obiectivele de mediu si 82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat de eutrofizare (inflorire algala), in special in perioada verii, si capacitatea redusa de regenerare a acestora.
Conform ANAR, Din categoria corpuri de apa puternic modificate, adica pe cursul de apa s-a construit o lucrare hidrotehnica – baraj, indiguire, etc. -, 72,13% (207) dintre raurile puternic modificate ating obiectivele de mediu, iar 27,87% (80) dintre acestea nu ating aceste obiective. Tot din aceasta categorie 56,9% (66) dintre lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le ating.
Din categoria corpuri de apa artificiale (de exemplu, Canalul Dunare-Marea Neagra), 86,12 % ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu le ating.
In ceea ce priveste evaluare a corpurilor de apa subterana, la nivelul anului trecut, 81,6% din corpurile de apa subterane ating obiectivele de calitate si doar 18,4% nu ating aceste obiective.
ANAR mentioneaza printre activitatile puternic poluatoare, atat ale apelor de suprafata, cat si a celor din subteran, captarea si prelucrarea apei pentru alimentarea populatiei, ramurile industriale (prelucrari chimice, industrie metalurgica si constructii de masini, energie electrica si chimica, industria extractiva, industria alimentara si zootehnie).
Factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterana sunt: produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (ingrasaminte, pesticide) utilizate in agricultura ce provoaca o poluare difuza greu de depistat si prevenit, produse menajere si produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea cresterii capacitatilor de productie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare, exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare si gestionarea deseurilor si a namolurilor de epurarea apelor industriale uzate.
„Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabila, depoluarea surselor de apa din panza freatica fiind un proces anevoios”, atrage atentia Administratia.
In anul 2011, evaluarea starii ecologice/potentialului ecologic s-a realizat pentru un numar total de 2.161 de corpuri de apa, din care 1.643 corpuri de apa naturale din categoria rauri, 287 de corpuri de apa puternic modificate din categoria rauri, 57 corpuri de apa – lacuri naturale, 116 corpuri de apa – lacuri de acumulare si 58 corpuri de apa artificiale.
Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane se desfasoara prin intermediul statiilor hidrogeologice, a forajelor de observatie, izvoare si drenuri.
In ceea ce priveste evaluarea corpurilor de apa subterane, au fost evaluate 125 de corpuri de apa subterana prin 1.631 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fantani), grupate astfel: 1.397 foraje apartin retelei nationale de hidrogeologie, 141 foraje de exploatare, 93 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate in jurul marilor platforme industriale.