Sute de cetățeni au răspuns apelului Zero Waste România și i-au scris ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, că implementarea unui sistem garanție-returnare eficient este esențială pentru reciclarea din România.
Legislația care ar implementa un sistem de garanție-returnare la standarde europene este în pericol.
Este vorba de o lege care presupune, pe scurt, că pentru unele produse cumpărate clienții plătesc o garanție care le este returnată când duc ambalajele înapoi la magazin. Un raport al Comisiei Europene spune că acest sistem are potențialul de reducere a gunoiului cu peste 80%.
Parcursul sistemului garanție-returnare (SGR) în legislația românească a fost lung și anevoios. Introdus în 2016 prin OUG 38/2016, apoi eliminat în 2017 și reintrodus prin OUG 74/2018, cu niște îmbunătățiri. Abia în 2020 ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mircea Fechet și echipa sa au elaborat normele de implementare, completând legea și supunând-o unui proces transparent de consultare și dezbateri publice.
Zero Waste România a solicitat noului ministru al Mediului să transparentizeze discuțiile pe care le are cu reprezentanți ai producătorilor de băuturi și cu retailerii, însă acesta nu a răspuns până în prezent solicitărilor organizației. Între timp, producătorii și retailerii fac presiune asupra ministrului, pentru modificarea și prorogarea proiectului de HG elaborat anul trecut de către MMAP, după cum se poate vedea inclusiv în comunicarea oficială a Ministerului.
Cert este că SGR trebuie să fie implementat cât mai curând. Văile, pădurile, câmpiile, apele, satele și orașele sunt sufocate de gunoaie, suntem codași la reciclare, nu ne atingem țintele impuse de legislația europeană. Mai mult, riscăm noi amenzi din partea Uniunii Europene — de la 1 ianuarie 2021 va trebui să plătim către UE o taxă de 0,8 euro pentru fiecare kilogram de plastic nereciclabil pus pe piață – se arată în apelul Zero Waste România.
Comisia Europeană încurajează statele membre să implementeze SGR, pentru a atinge ținta de reciclare pentru ambalaje de 90%.
Ce mesaj au transmis cetățenii?
Deoarece ministrul Tanczos Barna trebuie să asculte și de opiniile experților internaționali și de vocea propriilor cetățeni, Zero Waste România i-a îndemnat să-i scrie acestuia că avem nevoie de un sistem garanție-returnare puternic, pentru a nu mai fi codașii Europei la reciclare și sufocați de gunoaie.
Iată mesajul propus pentru a fi transmis:
Stimate domnule Ministru,
Vă rog să urgentați și să nu alterați proiectul de Hotărâre de Guvern în forma elaborată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în 2020.
Sunt suficiente argumente pentru urgentarea și păstrarea elementelor care pot face sistemul de garanție-returnare eficient, un sistem esențial pentru creștere țintelor de reciclare, după cum arată rapoartele Comisiei Europene, organizațiilor de specialitate, cât și exemplele concrete din alte state în urma implementării:
Croația, în anul 2015, și a ajuns la o rată de colectare de până la 90%
Danemarca, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 89%
Estonia, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 78,6%
Finlanda, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 92,6%
Germania, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 97%
Lituania, în anul 2016, a ajuns la o colectare de 74%
Olanda, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 95%
Suedia, în anul 2014, a ajuns la o colectare de 88,25%
Vă rugăm să nu alterați elemente esențiale pentru buna funcționarea a sistemului garanție-returnare, precum:
- Sistemul trebuie să fie centralizat, autofinanțat, autocontrolat și transparent
Sistemul centralizat va asigura transparența totală în ceea ce privește ambalajele puse pe piață și colectate. Costurile sistemului pot fi acoperite din vânzarea materialelor colectate, din sumele nesolicitate de către consumatori și din garanția percepută pentru recipientele tuturor produselor puse pe piață. Veniturile vor acoperi inclusiv taxele de manipulare plătite retailerilor, transportul și logistica, precum și cheltuielile de administrare și campaniile de conștientizare.
- Țintele agreate în dezbaterea publică recentă: 65% pentru primul an, 75% pentru sticlă și 80% pentru plastic și metal în anul 2, 85% pentru sticlă și 90% pentru plastic și metal în anul 3
Țintele de colectare trebuie să fie stabilite de Guvern și trebuie să fie relevante: minimum 70% – 80% – 90% în primul, al doilea, respectiv al treilea an de implementare a sistemului garanție-returnare. Acestea trebuie să reflecte potențialul sistemului de colectare, o schemă diferită bazată pe motivarea financiară – reprezentată de garanție. SGR este mai eficient decât orice schemă de colectare separată pe mai multe fracții, în recipiente dedicate.
- Penalitățile: minim de la 4.000 la 50.000 de lei, cum sunt prevăzute în forma curentă a HG, precum și menținerea contribuției în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale – dublul garanției/unitate de ambalaj, pentru diferența dintre ceea ce s-a colectat și obiectivul anual
Sistemul garanție-returnare implică mai mulți actori la nivel național. De aceea este necesar ca obligațiile fiecărei părți și abaterile să fie clar și precis definite, să fie prevăzute sancțiuni relevante, astfel încât să fie garantat un impact pozitiv de mediu, cost-eficiență și securitatea sistemului. Nu trebuie să lase loc de interpretare sau să creeze condiții propice pentru fraudare.
- Raportarea per unitate, nu per volum sau greutate a recipientelor de băuturi puse pe piață și colectate în cadrul SGR
Experiența din alte țări arată că doar în acest mod se vor putea evita tentativele de fraudare ale sistemului, precum contorizarea lichidelor rămase în recipiente. Sistemul garanție-returnare este implementarea integrală a Responsabilității Extinse a Producătorilor (EPR) în cadrul căreia, unitatea de ambalaj în sine face obiectul raportării.
- Păstrarea termenului de implementare efectivă a sistemului: 1 aprilie 2022
Implementarea SGR este deja tergiversată de aproape 5 ani din cauza presiunii marilor poluatori. Orice amânare va atrage costuri nu doar financiare, ci costuri de mediu și de sănătate pentru noi și pentru copiii noștri. Văile, pădurile, apele, câmpiile, satele și orașele sunt sufocate de gunoaie, nu ne atingem țintele de reciclare și riscăm noi amenzi din partea Uniunii Europene.
- Introducerea unui obiectiv pe termen lung pentru ambalajele reutilizabile vândute de către comercianții cu amănuntul, de minimum 55% până în 2030
Obligațiile privind punerea pe piață a ambalajelor reutilizabile trebuie să se regăsească în proiectul de hotărâre ce reglementează SGR. Operatorii de sisteme pentru recipiente de unică folosință și pentru cele refolosibile pot coopera și pot folosi la comun infrastructura de colectare, variantă mai accesibilă pentru consumatori și cu aplicabilitate la scară mai largă.
România s-a angajat ca până în luna martie 2022 să intre în rândul țărilor care implementează sistemul garanție-returnare (SGR). Avem șansa de a ne inspira din modelele de succes și de a învăța din greșelile făcute de alte țări din Europa sau de pe alte continente în ceea ce privește implementarea unui asemenea model de colectare. Avem oportunitatea de a deveni chiar o referință pentru alte state din sud-estul Europei.
Aveți oportunitatea de a fi ministrul sub care au loc aceste demersuri esențiale pentru România și toți cetățenii ei.
Vă rugăm nu cedați presiunilor marilor poluatori care vor să amâne adoptarea și să modifice în profunzime proiectul de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Te-ar putea interesa și:
Producătorii de băuturi ar vrea un sistem de garanție-returnare mic-mic și știrb
