Marul discordiei in ceea ce priveste gazele de sist il reprezinta posibilele efecte nocive ale exploatarii asupra mediului. Discutiile se poarta intre posibilitatea independentei energetice si efectele gazelor asupra mediului.
Protestele din ultima perioada privind proiectul Rosia Montana au readus in atentie si gazele de sist.
Un alt subiect care a nascut controverse in societatea romaneasca a ultimilor ani.
Situatia este asemanatoare si in alte tari europene care au astfel de zacaminte, marul discordiei fiind, in esenta, posibilele efecte nocive ale exploatarii asupra mediului.
In luna mai a acestui an, liderii europeni erau de acord ca in discutiile despre diversificarea surselor de energie, gazele de sist nu pot fi neglijate.
In acel moment, premierul britanic, David Cameron, declara ca niciun regulament sau legislatie nu poate sa stea in calea acestor exploatari.
O declaratie asemanatoare a venit in luna iulie si de la premierul olandez Mark Rutte, in vizita la Houston, in SUA.
Lituania ia in considerare gazele de sist, in speranta ca isi va diminua dependenta de gazele rusesti.
Aceleasi discutii sunt si in Polonia si Romania.
Comisarul european pentru energie, Gunther Ottinger, se declara si el in favoarea gazelor de sist.
Chimicalele folosite „pot ajunge in apa”
Entuziasmul politicienilor a fost destul de repede curmat de protestul organizatiilor pentru protectia mediului, care spun ca metoda de exploatare nu este una sigura.
Chimicalele folosite, dar si gazul pot ajunge foarte usor in apa.
Producatorii de bere din Olanda si Germania sunt ingrijorati si trag semnale de alarma.
Intr-o scrisoare adresata Parlamentului olandez, in urma cu cateva zile, ministrul economiei, liberalul Henk Kamp, din tabara pro-gaze de sist, mentioneaza ca trebuie luate in considerare siguranta exploatarilor, dar si reactia populatiei.
Riscurile exploatarii pot fi controlate?
Un raport comandat de Kamp concluzioneaza ca riscurile exploatarii pot fi controlate; dar ce inseamna riscuri controlate?
Raportul nu este foarte clar in acest sens si nu ii convinge pe social-democratii olandezi, parteneri de coalitie ai liberalilor.
Ministrul Henk Kamp spune ca va lua o hotarare in luna octombrie si ca Parlamentul va fi informat.
Intalnire la nivel inalt Olanda – Belgia
Conform presei belgiene, pe 8 octombrie la intalnirea la nivel inalt, dintre Olanda si Belgia flamanda, subiectul gazelor de sist va figura pe agenda de lucru.
De cate ori are ocazia, in adresarile sale publice, premierul olandez, Mark Rutte, se refera si la gazele de sist, invocand mereu revolutia energetica din SUA.
„Pe termen lung, o astfel de revolutie poate influenta echilibrul geopolitic. In urmatorii zece ani, SUA ar putea sa se transforme, din importator, in exportator. Nu vor mai depinde de Orientul Mijlociu. In aceste conditii, ma intreb cum se va schimba relatia noastra cu SUA si cu Orientul Mijlociu? Pe de alta parte, apar intrebari legate de sursele noastre de energie. In zona noastra preturile cresc, in timp ce peste Ocean au scazut la jumatate, iar rezultatul este ca multe investitii se muta din Europa, in SUA”, a fost una dintre declaratiile foarte recente ale premierului olandez.
Proiect european pentru exploatarea gazelor de sist
Presedintele Comisiei Europene spunea, in luna mai, ca pana la sfarsitul acestui an va prezenta liderilor europeni un proiect de regulament pentru exploatarea gazelor de sist in conditiile in care comisarul pentru mediu, Connie Hedegaard, este destul de sceptica.
Nici dinspre grupul verzilor din Parlamentul European nu vin vesti prea bune pentru tabara pro-gaze de sist. Acestia considera ca focalizarea discutiilor doar pe aspectul preturilor este inselatoare.
