Centrele de reciclare din tara noastra functioneaza cu gunoi de import

Centrele de reciclare din tara noastra functioneaza cu gunoi de import
Centrele de reciclare din tara noastra functioneaza cu gunoi de import

Centrele de reciclare din tara noastra functioneaza cu gunoi de import, asta desi in Romania vreo 100 de gropi de gunoi ar trebui desfiintate ca sa nu mai distruga mediul.

Insa gunoiul nostru nu este bun. Nu poate fi reciclat pentru ca plasticul si sticla sunt prea amestecate, iar sortarea lor ar dura o vesnicie. Colectarea selectiva, adica aruncatul sitclei la sticla si a plasticului la plastic, nu a prins nici in randul populatiei, nici in randul companiilor de salubritate.

Asa ca in Romania se castiga bani din curatarea gropilor straine de gunoi, in vreme ce gropile de gunoi devin din ce in ce mai mari.

Afaceri de milioane de euro se fac din deseurile reciclate, insa Romania nu profita de muntii de gunoaie care polueaza orasele. In fabrici de reciclare ajunge mai putin de 10% din gunoiul produs in Romania.

„Am fost contactati din Malta. Acolo fiind o insula, taxa la groapa de gunoi este de 130 de euro. Noi suntem foarte permisivi si groapa de gunoi este solutia noastra de baza”, spune Constantin Damov, director general al unei fabrici de sortare deseuri.

Cu alte cuvinte, in tarile vestice gunoiul este taxat cu preturi de peste zece ori mai mari decat in Romania, iar acele tari prefera sa vanda gunoiul in tara noastra, unde este reciclat.

Producatorii de ciment, centrale electrice sau cei care fac afaceri din reciclarea deseurilor ajung sa importe sute de tone de gunoi din alte tari. In mod paradoxal, in Romania, gropile de gunoi sunt pline ochi.

In Elvetia sau Olanda, de exemplu, nu mai exista gropi de gunoi. 99% din deseuri sunt reciclate sau incinerate.

In Romania, insa, este o adevarata retea de afaceri intre detinatorii gropilor de gunoi si autoritatile locale: contracte semnate pe multi ani si cele mai mici tarife din Europa – intre 5 si 10 euro pentru o tona de gunoi aruncata la groapa. In plus, lipsesc containerele de reciclare.

„Avem borcane cu mustar, cu ulei de masline, cu putin vin. La 350 de grade pentru cateva secunde, materialul devine foarte curat”, spune Constantin Damov.

Sticla este apoi pisata si devine materie prima pentru parbrize, geamuri sau ambalaje. Intr-un an, un roman arunca 400 de kilograme de deseuri, din care 16 kilograme reprezinta numai sticla.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,697FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...