Cercetatorii au descoperit aproape 4.000 de specii de microbi in apele Antarcticii
Topirea rapidă a gheţii din Oceanul Arctic este “o bombă cu ceas economică” - See more at: http://www.informatiadealba.ro/actualitate/bomba-cu-ceas-care-ameninta-economia-mondiala/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=bomba-cu-ceas-care-ameninta-economia-mondiala#sthash.9SZO513G.dpuf
Cercetatorii au descoperit aproape 4.000 de specii de microbi in apele Antarcticii
Cercetatorii au descoperit aproape 4.000 de specii de microbi in apele Antarcticii

Cercetatorii au descoperit aproape 4.000 de specii de microbi in apele intunecate si cu temperaturi apropiate de 0°C ale Lacului Whillans, aflat la o adancime de 800 de metri sub gheturile Antarcticii, care a ramas totusi izolat de suprafata mai multe mii de ani, informeaza Realitatea.net.

Analiza apei si a sedimentelor colectate din Lacul Whillans a evidentiat “o comunitate microbiana” de o complexitate uluitoare: numeroasele bacterii care compun aceasta “supa” de cultura glaciara sunt capabile sa exploateze mineralele din subsol pentru a-si produce energia de care au nevoie si a extrage carbonul necesar supravietuirii lor in CO2.

“Dat fiind ca se estimeaza ca exista peste 400 de lacuri subglaciare si numeroase rauri sub calota glaciara a Antarcticii, astfel de ecosisteme ar putea fi ceva obisnuit”, afirma autorii acestui studiu, publicat miercuri in revista Nature.

Oamenii de stiinta incearca de mai multe decenii sa afle daca anumite forme de viata au putut sa reziste sau chiar sa evolueze separat sub vastele intinderi de gheata din Antarctica.

Cercetatorii rusi au reusit in februarie 2012, dupa doua decenii de foraj, sa ajunga la Lacul Vostok, o intindere de apa subglaciara la fel de mare ca Lacul Ontario, situata sub unul dintre cele mai inaccesibile locuri de pe Terra, la o adancime de 3.769 de metri, in estul Antarcticii.

Analiza esantioanelor prelevate din acest lac, izolat de lumea exterioara vreme de peste 10 milioane de ani, i-a facut initial pe cercetatori sa se gandeasca la prezenta unor microorganisme, dintre care unele ar putea fi inca necunoscute.

S-a dovedit insa ca tehnicile de forare utilizate de rusi au putut sa determine o contaminare a esantioanelor – si chiar a lacului insusi – cu microbi ce provin de la suprafata, fapt care a aruncat o umbra de indoiala asupra validitatii acelor analize.

Echipa din proiectul WISSARD, dedicata in exclusivitate studierii Lacului Whillans, a dorit sa repete experimentul, apeland la toate masurile de precautie necesare pentru a evita “poluarea” lacului.

Cercetatorii, in majoritate americani, au folosit un sistem de injectare cu apa calda, filtrata si dezinfectata cu raze ultraviolete, pentru a sapa un put cu diametrul de 60 de centimetri in banchiza care acopera lacul. Ei afirma ca au curatat cu rigurozitate toate aparatele si instrumentele, inainte de fiecare interventie.

Dupa masuratorile lor, adancimea lacului in punctul de foraj era de circa 2,2 metri, iar temperatura apei, provenind in principal din topirea gheturilor inconjuratoare sub efectul caldurii din subsol, era cu putin mai mica decat valoarea de 0°C.

O analiza genetica a microorganismelor prezente in apa lacului a condus la identificarea a 3.931 de microbi si familii de microbi.

Din acest total, 87% au putut fi asociate cu familii de bacterii si 3,6% au fost clasate in aceea denumita Archaea, din care fac parte “aerobacteriile”, desi mecanismele biologice ale acestor microorganisme sunt destul de diferite de cele ale bacteriilor. In schimb, 793 de organisme nu au putut fi clasificate.

Un numar mare de microbi din Lacul Whillans par sa fie capabili sa metabolizeze azotul, fierul si sulful, dar si sedimentele telurice din apa, pentru a-si produce necesarul de energie, afirma autorii studiului.

“Ascunsa sub 800 de metri de gheata in Antarctica se afla o parte inca neexplorata a biosferei noastre. Proiectul WISSARD a oferit o privire de ansamblu asupra vietii microbiene care ar putea sa se ascunda sub 13 milioane de kilometri patrati de calota polara”, a declarat Brent Christner, principalul autor al studiului, citat intr-un comunicat emis de Fundatia nationala pentru stiinta (National Science Foundation/ NSF) din Statele Unite ale Americii.

Descoperirea unui ecosistem bogat si complex intr-un mediu in aparenta atat de steril ca acela din Antarctica “ne permite sa ne punem intrebari in legatura cu existenta unor microbi capabili sa manance rocile prezente sub gheata care acopera corpuri ceresti extraterestre, precum Marte”, a declarat, intr-un comentariu separat publicat tot in revista Nature, cercetatorul britanic Martyn Tranter.

De altfel, NASA a sprijinit si a contribuit la randul ei la acest proiect stiintific.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here