Cine pierde in lupta cu morile de vant

Cine pierde in lupta cu morile de vant

In 2009 , in Romania functionau cateva mori de vant second-hand, iar productia acestora era neglijabila la nivel national. De atunci insa a avut loc un boom al fermelor eoliene astfel incat tara noastra a urcat in primele 5-6 locuri in topul celor mai mari cresteri de capacitati pe energie verde din Europa . Fenomenul va continua inca doi-trei ani dupa care se va asterne linistea.

Boom-ul din sectorul productiei de energie din surse eoliene s-ar putea opri in doitrei ani, iar cauzele sunt multiple: incapacitatea sistemului energetic national de a prelua toata electricitatea produsa de ferme, saturarea pietei de certificate verzi, posibilele reduceri ale bonusurilor acordate producatorilor, accesul tot mai greoi la finantare sau imposibilitatea gasirii de clienti pentru curentul generat. In aceste conditii, pe piata vor rezista doar investorii care se misca mai repede si care isi gasesc contracte de livrare de electricitate. Pentru restul, regenerabilele pot reprezenta doar un miraj pentru ca sistemul energetic national nu poate absorbi decat 3.000-3.500 MW, iar cererile pentru racordare depasesc cu mult peste 20.000 MW.

„Diferenta o va face cu siguranta piata. Cine are contracte ramane, cine nu, nu intra, pentru ca este o competitie. Sa stiti ca multe dintre acele cereri nu sunt serioase. Au murit proiecte mari, daramite cele mici…”, declara Dan Preotescu, director in cadrul Transelectrica.

Ioan Lungu de la CEZ, compania care va avea in acest an cel mai mare parc eolian din Europa continentala, nuanteaza si trage semnale de alarma asupra evolutiei pietei. „In prezent exista in Romania in jur de 1.500 MW instalati in eolian si estimez ca in 2013 2014 toti cei 3.000-3.500 MW pe care Transelectrica spune ca ii poate asimila vor fi acoperiti. Investitorii care nu reusesc sa isi racordeze fermele vor fi opriti. Desi legea spune ca trebuie gasite solutii pentru toata lumea nu este clar cum se intampla acest lucru”, declara Lungu.

„Nimeni nu stie nimic. Probabil se va merge pe principiul primul venit, primul servit”, a afirmat la randul sau Ionel David, public affair manager la Asociatia Romana pentru Energie Eoliana. Potrivit acestuia, la finele acestui an vom avea 2.000 MW instalati in eolian, iar in 2013 capacitatea va creste la 3.000 MW.

O gura de oxigen

Perspectiva aceasta sumbra a imposibilitatii accesului la retea a nascut in randurile investitorilor si a oficialilor Transelectrica, operatorul national de transport al electricitatii, o vorba: “Daca preluam tot curentul de la toate proiectele ce s-au anuntat, atunci vom avea nevoie de inca un sistem energetic national”. Acest lucru e absolut imposibil in conditiile de azi. Insa o mare gura de oxigen pentru aceia care isi risca banii pe puterea vantului o reprezinta intrarea in functiune a centralei de la Brazi, a Petrom, prevazuta pentru acest an, si care va echilibra sistemul. „Cei 3.000-3.500 MW ar putea creste la 5.000 MW”, sustine Ionel David.

Probleme cu finantarea

Atat Ioan Lungu cat si Ionel David au admis faptul ca investitorii au mari probleme cu finantarea intrucat bancile cer drept garantii contracte pe termen lung.

„Bancile dau foarte greu bani in aceasta perioada de criza. Ele vor garantii si acestea sunt greu de oferit. De exemplu, sunt companii care nu isi gasesc clienti pe perioade mai lungi si sunt nevoite sa vanda doar pe ziua urmatoare. In plus, bancile se uita si la bonusurile pe care le incaseaza investitorii. Pana anul trecut se acorda un certificat verde pentru un MWh produs in eolian, iar acum se dau doua certificate. Acestea se vand pe piata libera, dar dupa 2015 va fi foarte greu sa gasesti cumparatori pentru aceste titluri. Mai mult, din 2016, se va reveni din nou la regula de un certificat verde pentru un MWh produs”, afirma Ioan Lungu.

„Probabil vom avea de a face doar cu proiecte puse pe picioare de multinationale, pentru ca ele au acces mai facil la finantare, BERD, Banca Mondiala, sau vin cu bani proprii”, spune Ionel David. Anul acesta sunt prevazute investitii ale CEZ, care a anuntat ca termina ferma de la Fantanele-Cogealac, de 600 MW, cea mai mare din Europa continentala, Enel, pentru care a obtinut un credit de 180 de milioane de euro pentru proiecte in Romania, SUA si Brazilia, si Global Wind Power.

Cei mai mari investitori

Principalii investitori in energia eoliana autohtona sunt cehii de la CEZ, care au cheltuit 1,1 miliarde de euro pe parcul de la Fantanele-Cogealac, italienii de
la Enel, cu ferma de la Salbatica, Tulcea, si portughezii de la Energias de Portugal, cu cele doua ferme din apropierea centralei nucleare de la Cernavoda. Costul unui MW instalat se ridica la 1,7 milioane de euro, din care 1,1 milioane de euro reprezinta achizitia morilor de vant. O ferma eoliana nu functioneaza la mai mult de 30% din capacitate din pricina fluctuatilor vantului.

LOCUL 7 IN EUROPA LA FERME NOI

Ponderea energiei eoliene autohtone in totalul capacitatilor de la nivel european este de doar 1% insa Romania a fost a saptea tara din UE in ceea ce priveste capacitatile noi instalate in 2011, conform datelor furnizate de Asociatia Europeana de Energie Eoliana. Anul trecut au aparut 9.616 MW noi in Europa comunitara,din care 520 MW au fost contabilizati in dreptul Romaniei, cea ce inseamna o contributie de 5% la acest plus.

In fata noastra s-au situat Germania (22%), Mare Britanie (13%), Spania (11%), Italia (10%), Franta (9%) si Suedia (8%). Am devansat tari precum Polonia, Portugalia sau Grecia. Cel mai mare producator european de energie eoliana este
Germania. Pe pozitiile urmatoare sunt Spania, Franta si Italia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *