Cine si-a batut joc de Kogaionon?

Doar o parte din suprafata de 70 hectare defrisata de pe Muntele Godeanu
Doar o parte din suprafata de 70 hectare defrisata de pe Muntele Godeanu

Varful Godeanu, cel despre care multi istorici cred ca ar putea fi, de fapt, “muntele sfant al dacilor”, nu mai are padure. Deloc! In 2012, ori turisti inconstienti, ori ciobani nepasatori, au dat foc si au plecat. Nu se stie nici acum cine a provocat incendiul. Cert este ca zeci de hectare de padure au disparut. Vor mai trece decenii pana cand Varful Godeanu va arata la fel ca-n urma cu trei ani.

Doar o parte din suprafata de 70 hectare defrisata de pe Muntele Godeanu

Fotoreporterul nostru, Remus Suciu, un impatimit al muntelui, a facut o excursie in 2012 pe varful Godeanu, din masivul Sureanu. Atunci inca mai era padure pe muntele despre care se zice ca ar fi locul unde s-ar fi retras Zalmoxis, preotul zeificat al dacilor. Pe doua parcele incepusera deja insa taierile. Remus Suciu a repetat excursia in urma cu doua saptamani. A avut insa un soc: toata padurea a fost taiata “la ras”. Urmele de cenusa si cele doar cateva palcuri de copaci ramase completeaza imaginea dezolanta. La fel ca in multe alte situatii, si in acest caz, autoritatile au toate raspunsurile la toate intrebarile, mai putin la cea mai importanta: “Cine e de vina?”. Mai mult, eventualul cerc de suspecti, in asemenea situatii alcatuit din ciobanii care-si duc in zona oile la pascut, este completat, cel putin teoretic, cu turistii care mai urca pe munte, fac focul (desi in orice parc natural este interzis acest lucru), dupa care pleaca fara sa-l stinga cum trebuie.

Mii de metri cubi de lemn

Reprezentantii Directiei Silvice Hunedoara spun ca padurea de molid din zona a disparut din doua cauze. Pe doua dintre parcele copacii au fost afectati de “gandacul tipograf” (acelasi pe care s-a dat vina anii trecuti pentru taieri de padure efectuate in Masivul Retezat). S-a procedat, asadar, la taierea arborilor. 247 de metri cubi de lemn au fost extrasi intre 2010 si 2012. In august 2012, un incendiu de vegetatie uscata a afectat padurea. In zona existau arbori din sapte generatii, inclusiv unii cu varsta de 145 de ani. Conform Directiei Silvice a judetului, incendiul a afectat intreaga suprafata de aproximativ 70 de hectare, in multe zone flacarile afectand inclusiv coronamentul arborilor. Incendiul a fost atat de violent incat, apoi, s-a considerat ca singura solutie ar fi taierea copacilor ramasi si reimpadurirea intregului areal. Zona se afla pe teritoriul Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, iar Administratia acestuia a fost de acord cu masurile propuse si aplicate de padurari. In consecinta, s-a taiat tot. In total, peste 3000 de metri cubi de lemn s-au obtinut din exploatare, dupa datele oficiale.

S-a invocat starea de calamitate

Godeanu in 2010 si astazi

Directia Silvica Hunedoara spune ca a avut de-a face cu o stare de calamitate, a stabilit apoi o comisie de evaluare a situatiei, care a decis exploatarea materialului lemnos, urmand ca zona sa fie reimpadurita. “Intreaga suprafata este prinsa in proiectul de reimpadurire, actiune care este prevazuta a se derula pe parcursul a trei ani, 2013, 2014 si 2015, pe masura ce suprafetele afectate se curata de vegetatia compromisa in cazul plantatiilor (in zona au existat si plantatii de molid – n.r.) si pe masura ce se exploateaza padurea mare. Pana la aceasta ora va putem spune ca, in primavara anului 2013, s-a asigurat impadurirea unei suprafete de 23,76 hectare, cu un numar de 94.350 de puieti de molid, brad si larice”, se arata in raspunsul oficial al Directiei Silvice la intrebarile formulate de REPLICA. Aceeasi institutie mai precizeaza “categoric” faptul ca taierile din zona s-au facut “ca urmare a destabilizarilor provocate in prima faza (2010 – 2012) de factori biotici (gandacul de scoarta al molidului) si ulterior de calamitatea produsa de incendiul mentionat in anul 2012. In toate cazurile s-a procedat in mod legal, incepand de la semnalarea arborilor afectati, inventarierea lor, constituirea partizilor, verificarea acestora, intocmirea documentatiilor de derogare si obtinerea avizelor de taiere”.

Autor necunoscut

“A ars acolo zile-n sir. Era stins focul, dup-aia aparea cativa metri mai incolo. Cred ca focul mergea pe sub primul strat al solului, altfel nu-mi explic fenomenul. Nu stiu cine a dat foc, dar eu banuiesc ca a fost vorba de niste turisti care aprinsesera foc
si-n incinta sacra si care, dupa aceea, au urcat pe Godeanu. Nu vreau sa comentez mai multe pe tema asta, deocamdata. Ce mi se pare ciudat este ca acolo se poate exploata padurea, insa in incinta Sarmizegetusei Regia nu putem muta un copac doborat de furtuna fara sa intampinam opozitia unora”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al sitului arheologic aflat la o ora distanta de mers de Varful Godeanu. Coordonatorul cercetarilor de la Sarmizegetusa Regia, conf. dr. Gelu Florea, isi aduce si el aminte de incident. “Da, a ars zile-n sir pe Godeanu. Eram cu studentii la sapatura (arheologica – n.r.), la Regia. Se vedea fumul si se simtea si in zona noastra un miros de ceva ars”, spune profesorul.

Incendiul care a afectat cele 70 de hectare de padure si plantatii de pe Godeanu apare si in evidentele ISU Hunedoara. Si in acest caz pompierii spun ca arderea de amploare a plecat de la un “foc in spatiu deschis lasat nesupravegheat”.

De fapt, in 2011 si 2012 mii de hectare de pasune si litiera de padure din judet au ars, dupa ce proprietarii “le-au curatat” aprinzand chibritul.
Inspectoratul Judetean de Jandarmi Hunedoara, care detine un post de jandarmi la Costesti, spune sec: “In acea perioada nu au fost misiuni ale jandarmeriei in zona Godeanu”.

Inspectoratul Judetean de Politie vine cu o declaratie un pic mai nuantata, facuta de purtatorul de cuvant al institutiei, Bogdan Nitu: “Din cate mi-au spus colegii mei, exista un dosar cu autor necunoscut, insa sesizarea a venit tardiv, la un interval destul de mare dupa producerea incendiului. Se fac cercetari”.

In lipsa izvoarelor istorice si a dovezilor materiale referitoare la muntele pe care s-ar fi retras Zalmoxis, zeul suprem al dacilor, nimeni nu poate spune cu exactitate care anume ar fi, cu adevarat “muntele sfant al dacilor”. Exista insa destule ipoteze care sustin ca acesta ar fi Godeanul de astazi (din Masivul Sureanu). Unul dintre argumente este faptul ca muntele domina intreaga zona si este destul de aproape de incinta sacra de la Regia. O alta posibila localizare ar fi in masivul Retezat, in timp ce unii istorici sunt tentati sa creada ca, de fapt, muntele sfant al dacilor, Kogaionon-ul din putinele scrieri antice in care este pomenit de Herodot, apoi de Strabon, ar fi chiar culmea pe care se afla acum Sarmizegetusa Regia. “Este cat se poate de clar ca dacii aveau o relatie speciala cu toti muntii aceia, dovada ca i-au amenajat pentru locuire si si-au amplasat aici sanctuarele. Din punct de vedere arheologic, pana acum, nu avem nicio dovada care sa ne arate ca Varful Godeanu ar fi muntele pe care s-ar fi retras Zalmoxis. In plus, acel munte este format din micasisturi, iar pesterile se formeaza in calcare (despre Zalmoxis povestea spune ca s-ar fi retras intr-o pestera – n.r.). Repet insa faptul ca dacii aveau o relatie particulara cu muntii”, precizeaza conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea “Babes-Bolyai”, coordonatorul colectivului de cercetare arheologica de la Sarmizegetusa Regia.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,700FaniÎmi place
84CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...